Autismul diagnostic si recuperare

Ce este autismul?

 în acest moment, cea mai utilizată definiţie a autismului este cea publicată în 1944 de către Asociaţia Psihiatrică Americană în Manualul de diagnostice şi statistice al bolilor mintale (Diagnostic and Statistic Manual of Mental Disorder)- DSM-IV. Pentru a se stabili un diagnostic de autism, această definiţie presupune ca individul să manifeste:

(1)     o scădere în interacţiunea socială;

(2)     o scădere în comunicare ;

(3)     un comportament, interese şi activităţi restrictive, repetitive şi stereotipe ;

(4)     simptomele apărute înaintea vârstei de 3 ani.

De multe ori anormalităţile comportamentale sunt observabile de la cele mai fragede vârste. Totuşi, într-un mic număr de cazuri există o perioadă de dezvoltare normal

Alte boli similare cu autismul

De la prima descriere a autismului făcută de Kanner,  au fost observate alte boli care sunt similare cu autismul dar diferă în prezentare. împreună cu autismul, aceste boli (sindromul Rett, sindromul Asperger, dezvoltare pervaziva, “childhood disintegrative disorder” etc) sunt categorizate sub numele de boli pervazive de dezvoltare ( PDD – pervasive developmental disorders).

 Dintre acestea, probabil cel mai cunoscut sindrom este Asperger. Această boală este uneori greu de deosebit faţă de autism la indivizii care au un nivel normal de inteligenţă, validitatea acestor diferenţe este dezbătută în prezent de către cercetători si doctori. Definiţia dată de DSM-IV specifică faptul că in cazul sindromului Asperger, pe lângă inteligenţa normală,  impedimente în interacţiunile sociale, comportament stereotip şi repetitiv , indivizii ar trebui sa nu aibă nici o întârziere în dezvoltarea limbajului ( de exemplu  copiii spun cuvinte până la 2 ani şi fraze până la 3 ani ). Se pune diagnosticul unei boli pervazive de dezvoltare în cazul în care individul are deficite în toate domeniile tipice pentru indivizii autişti.

Ultimele două boli care fac parte din categoria PDD, “childhood disintegrative disorder” si sindromul Rett sunt mult mai puţin întâlnite decât celălalte trei boli din această categorie.  “Childhood disintegrative disorder” este diagnosticat la copii de 2 sau mai mulţi ani de dezvoltare aparent normală şi care au o regresie marcantă şi ulterior manifestă comportamentul asociat autismului. În cazul copiiilor cu această boală este foarte important să se excludă orice altă boală care poate fi identificată ( de exemplu “metachromatic leucodystrophy”) şi care ar putea fi cauza simpotmelor manifestate.

AUTISMUL SI RETRADUL MENTAL

Aproximativ 75% din indivizii cu autism au abilităţi intelectuale în zona retardării mintale ( de exemplu un I.Q mai mic de 70 ). Prezenţa unei retardări mentale severe ( de exemplu un I.Q. mai mic de 35) deseori îngreunează diagnosticarea autismului datorită numărului limitat de activităţi/comportamente şi abilităţi care sunt necesare în observarea bolii.

Pe lângă retardarea mintală, autismul apare în conjunctură cu alte dificultăţi în comportament cum ar fi hiperactivitate şi agresivitate către propria persoana sau către cei din jur la un nivel atât de ridicat încât necesită intervenţi adiţionale celor menite să lupte cu boala propriu-zisa.

 Care sunt criterile  pentru diagnosticarea autismului ?

1. Un total de 6 ( sau mai multe) din urmatoarele:

(1)   impedimente în interacţiunea socială, manifestate sub forma a cel puţin două din următoarele:

(a)     impedimente marcante în utilizarea unor comportamente nonverbale cum ar fi privitul ochi în  ochi, expresiile faciale, poziţiile corpului

(b)    eşecul în dezvoltarea unor relaţii caracteristice nivelului de dezvoltare

(c)     lipsa dorinţei de a impărtaşi plăcere, interese sau realizari cu alte persoane( de exemplu nu sunt arătate sau aduse obiectele de inters de către pesoanele autiste )

(d)    lipsa reciprocităţii sociale sau emoţionale

(2)   imedimente in comunicare, manifestate sub forma a cel puţin unuia dintre următoarele:

(a)    întârzierea sau lipsa totală a limajului verbal ( fără a fi însotită de încercarea de a compensa această lipsă prin moduri alternative de comunicare cum ar fi gesturile sau mimarea)

(b)   la indivizii cu un limbaj potrivit apare un imepdiment în abilitatea de a iniţia sau susţine o conversaţie cu ceilalţi

(c)    limbaj stereotip şi repetitiv sau limbaj idiosincratic

(d)   lipsa jocului variat şi spontan sau a jocului social imitativ potrivit vărstei

(3)   comportamente, interese şi activitaţi reduse, repetitive şi stereotipe, manifestate sub forma a cel puţin unuia din următoarele:

(a)     interes redus şi anormal în intensitate sau concentrare

(b)    aderenţa aparent inflexibilă pentru un ritual specific şi nefuncţional

(c)     maniere stereotipe sau repetitive ( de exemplu: fâlfâirea sau răsucirea mâinii sau a degetului, sau mişcari complexe ale întregului corp)

(d)    preocupări insistente pentru părţi ale obiectelor

1.      întarzieri  sau funcţionări anormale într-unul din următoarele domenii:

(1)   interacţiune socială

(2)   limbaj asemănător cu cel din comunicarea socială

(3)   joc simbolic sau imaginative


Tratarea persoanelor autiste:

De ce este importanta diagnosticarea din timp a autismului?

Pe lângă diagnosticarea din timp, un pas critic în tratamentul unui copil autist este o evaluare iniţială foarte minuţioasă. Această evaluare necistă prezenţa unei echipe multidisciplinare de medici, incluzând un psiholog care să testeze abilităţile intelectuale ( IQ ), un medic logoped care să evalueze limbajul, un consultant în educaţie care să determine apitudinile de citire si comportament şcolar, un psiholog sau psihiatru care să decopere o potenţială problemă de comportament.

Exista tratament medicamentos in cazul autismului si bolilor similare cu autismul?

Se pare că şi anumite medicamente au un efect benefic în problemele de comportament, cum ar fi  cele care inhibă serotonina; acestea descresc numărul comportamentelor repetitive, ritualistice şi stereotipe precum şi a agresivităţii. Şi alte medicamente au fost folositoare în tratarea unor comportamente care nu sunt trăsături definitorii ale bolii( stimulanţi ai hiperactivităţii, , neuroleptice pentru agresivitate şi antidepresive pentru schimbări episodice de stări, somn, pofta de mâncare, nivel al energiei şi grad de iratibilitate despre care se crede că reflectă o boală afectivă ).

Desigur pe langa tratamentul medicamentos este extreme de indicat sa aiba loc si o consiliere suportiva a familiei persoanei cu autism, terapie cognitive comportametala pentru persoana cu autism , terapie ocupationala si cum precizam si mai sus, logopedie, acolo unde exista probleme de limbaj.

P.S. In acest articol sunt cateva aspecte pe care le-am discutat saptamana trecuta (miercuri 06.03.2013) la emisiunea "Medias 120" cu Ada Gheorghe la Nova TV.