duminică, 2 aprilie 2017

Importanta implicarii parintilor in dezvoltarea si recuperarea armonioasa a copilului cu autism

"Oamenii se cunosc în funcție de împrejurări. 
Sufletele se întîlnesc dincolo de orice împrejurare”

  


Comunicare şi auti-comunicare

În relaţionarea  cu un copil cu autism, trebuie să ne adaptăm la modul lui de percepere, de gândire şi de comunicare. Utilizând cunoştinţele despre înţelegere acestui copil unic putem ajunge la stabilirea cu succes a unui contact cu ei.
Comunicarea naturală este o comunicare fără autism. De comunicarea normală nu suntem de cele mai multe ori, conştienţi. Vorbim cu celălalt, fără să ne gândim prea mult cum merge convorbirea.  În schimb creierul copilului cu autism percepe în piese de puzzle şi întâmpina dificultăţi în observarea întregului şi aici intervine auti-comunicarea pe care părinţii din cadrul grupului de suport au fost iniţiaţi să o folosească.
Copilul gândeşte în piese de puzzle şi răspunde tot în piese de puzzle, astfel ca părinţii în cadrul grupului de suport au fost sprijiniţi să se adapteze acestui tip de gândire care facilitează şi în acelaşi tip eficientizează comunicarea cu copilul cu autism.
Mulţi oameni au o agendă unde îşi scriu notiţele , uneori folosindu-se de informaţii suplimentare pentru a-şi aminti mai uşor, în schimb copiii cu autism din cauza deficentei lor, au mai multă nevoie de asemenea liste. Ei nu observa legăturile dintre zi sau săptămâna şi nu înţeleg paşii în care este împărţită piesa de puzzle. Din acest motiv părinţii au fost sprijiniţi şi iniţiaţi în cadrul grupului de suport cum să fragmentize sarcinile solicitate copilului cu autism folosindu-se de un “puzzle de 5”, care răspunde la următoarele 5 întrebări esenţiale pentru a eficientiza comunicarea cu un copil autist. Cele 5 întrebări esenţiale fiind : Unde- Cum- CE- Cine- Când, astfel că fiecare aspect din ordinea sa de zi este format dintr-un “puzzle de 5”. Aşa încât pentru el ziua este un lanţ neintrerup de sarcini, la care pentru fiecare sarcină este clarificat CE (ceea ce trebuie să facă) într-un “puzzle de 5”.
Pentru fiecare piesă a acestui puzzle este data explicaţia a ceea ce înseamnă. Piesele separate formează împreună suportul- piesa “CE” (sarcina).
·         CE.  Tot ce trebuie să facă un copil (sarcina).
·         CUM.  Modul în care trebuie să facă.
·         CÂND. Când începe o sarcină şi când se termină?
·         UNDE.  În ce loc trebuie să facă această sarcină?
·         CINE. Sarcina o va face el? Ce trebuie să facă celălalt?
Astfel li s-a explicat părinţilor acest puzzle folosind tehnici specifice psihodramei pund accent pe faptul că ele sunt de un real ajutor în comunicarea cu copilul cu autism pentru că relaţia părinte –copil să se dezvolte armonios şi pentru că el are nevoie de astfel de indicaţii pentru a porni în a realiza ceea ce i se solicita de către părinte.


Exemple simple de “CUM?”
·         CE: a spune “pa”. CUM se face? Te uiţi la celălalt şi spui “pa”.
·         CE: a sta pe scaun. CUM se face? Picioarele în faţă şi tălpile pe podea.
·         CE : a mânca cartofi parjiti. CUM se face? Înfigi furculiţa în cartofi, îl pui cu vârful în sos şi îl bagi în gură.

Efectele pozitive in dezvoltarea cognitiva si a comportamentului
 la copilul cu autism folosind o lista de sarcini
Găsiţi timp şi alegeţi un moment în care să informaţi copilul. Prezentaţi (CE) ca pe un lucru stabil de care nu poate scăpa. Din experienţa am observat că, copiii au nevoie de cel puţin o săptămână ca  informaţia primită să se automatizeze. Deci nu schimbaţi prea repede ceva când pare că nu se  automatizează.
Uneori există situaţii în care mai mulţi profesori predau copilului ( cum sunt copiii din clasele a V-a) sau o situaţie în care copilul trebuie să înveţe o sarcină mai complexă pentru el.
Ca părinte, dar şi ca diriginte sau educator al acestui copil , trebuie să încercăm să îi uşurăm ceea ce are de îndeplinit şi atunci apelăm la lista de sarcini.
Avantajul completării listei de sarcini este ca cele cinci puncte sunt descrise pas cu pas , la fiecare acţiune separată a sarcinii. Astfel şansa de claritate şi previzibilitate este cât mai mare posibilă. Pentru fiecare părinte, profesor sau educator este vizibil rolul în detalii.


CAND
CE
CUM
UNDE
CINE





7.00
Trezirea
Mama il striga, Alex se trezeste si ea se scoala
In dormitor
Alex si mama


 Importanţa grupului de suport  prin metoda psihodramei
în eficientizarea comunicării cu copilul cu autism

Părinţii în cadrul  grupului de suport şi-au îmbogăţit metodele de comunicare şi adaptare la experienţa de a avea un copil cu autism prin tehnici specifice psihodramei, astfel încât  parintii au fost sustinuti prin tehnici specifice psihodramei (inversiunea de rol reciproca , tehnica oglinzii, lucrul ȋn semirealitate, solilocviu şi tele) sa dezvolte comunicarea cu copilul cu autism.
În ceea ce priveşte psihologia de grup, a început să apară o literatură care demonstrează că psihoterapia de grup constituie un cadru bogat pentru o mai bună individuare şi cultivare a eu-lui observator. Yalom (1985) descrie nevoia fundamentală de „încurajare a auto-observării" în membrii grupului.
 Betcher (1983) subliniază importanţa conducătorului de grup ca „Eu observator sănătos". Greenwald (1974) scrie despre cum umorul facilitează „procesul de separare a eu -lui observator de Eul actor" ajutând astfel membrul grupului să se privească cu o mai mare detaşare.
Activitatea acestui grup de suport pentru parintii copiilor cu autism s-a desfasurat in perioada iulie- august 2016 in cadrul centrului de recuperare Neuromotorie "Pruncul Isus" Medias.


 #2 Aprilie : Ziua internationala de Constientizare a Autismului
#Luna Aprilie- Luna de Constientizare a Autismului