Cum schimba criza financiara societatea ?
Mai multe suiciduri ? Mai putini barbati nascuti ? Mai putine dureri de spate ? Laxative vandute in cantitati mai mari ?
Datele sunt intr-o continua schimbare daca luam in calcul ce spun sociologii, economistii, psihiatrii si cei care examineaza indeaproape schimbarile societatii.
Conform specialistilor acestea sunt mari si mici, traumatizante si triviale, acompaniind indeaproape o economie din ce in ce mai proasta.
Pe de alta parte, intr-o versiune mai particulara, cu o piata de tranzactionare care are convulsii la trei dimineata, alaturi de o recesiune globala ce se intrevede in viitor si un plan de 700 de miliarde de dolari ce va functiona sau nu va functiona, schimbarile sociale ar trebui sa apara asemeni profiturilor in vremurile in care economia era infloritoare.
Terry F. Pettijohn, profesor de psihologie in cadrul Universitatii din Carolina, este unul din cei care analizeaza gusturile populatiei in functie de conditiile economice, scrie New York Times.
Un studiu publicat in revista Psihologia Muzicii, a scos la iveala ca in vremuri dificile, precum criza financiara ce se invarte in intreaga lume, oamenii prefera cantecele lungi, lente cu teme pline de insemnatate.In vreme de criza economica, vanzarile laxativelor cresc
Leo J. Shapiro, urmareste comportamentul consumatorilor inca din anii 1930. Acesta a declarat ca “in timpul recesiunii, laxativele sunt vandute cel mai bine. Cauza principala fiind stresul si dorinta de a lupta impotriva presiunilor la care sunt supusi. »
Totodata, in vremuri de criza financiara si economica « oamenii sunt mai sanatosi si mai tristi. Cazurile de suicid cresc si sanatatea mentala se poate deteriora », a mai completat Shapiro.
Un alt sociolog a declarat ca actuala criza financiara ar putea sa duca la o America mult mai egala din cauza ca cei mai bogati oameni trec prinntr-o criza economica destul de dura.
Sursa : Ziare.com-http ://www.ziare.com/business/economie
Autor : Gabriel Bujor
Sa nu pretindem ca lucrurile sa se schimbe , daca tot timpul facem acelas lucru .
Criza este ceea mai binecuvantata situatie care poate sa apara pentru tari si persoane , pentru ca ea atrage dupa sine progrese – Albert Einstein
Pornind de la ceea ce spunea Albert Einstein, o sa fac o comparatie intre acest citat si o parte din articolul prezentat, unde conform unui studiu publicat in revista Psihologia Muzicii, s-a scos la iveala ca in vremuri dificile, precum criza financiara ce se invarte in intreaga lume, oamenii prefera cantecele lungi, lente cu teme pline de insemnatate.
Intr-un fel acest studiu aproba ceea ce spune Einstein si anume ca aceasta criza financiara este ceea mai binecuvantata situatie care poate sa apara pentru tari si persoane , pentru ca ea atrage dupa sine progrese., sau cel putin asa ar fi trebuit sa se intample.
Putem considera un progras faptul ca in aceasta perioada de criza financiara consumatorul de muzica prefera cantecele lugi , lente cu teme pline de insemnatate, o intoarcere a consumatorului in timp., consumatorul se intoarce la cultura, la teatru, la muzee.
Putem spune o intoarcere la perioadele in care a mai trecut prin crize finaciare cum ar fi criza din anii ’90 sau 2006 ,astfel ar putea sa incerce sa aplice din solutile pe care le-a folosit atunci pentru a traversa criza economica.
Criza economica schimba consumatorul, in loc ca el sa fie rational si increzator ca lucrurile o sa se indrepte la un moment dat, el atribuie acestei perioade esecul , atribuie sentimente catastrofice.
Aceasta criza produce doua seturi de probleme consumatorului, unele emotionale si altele practice.
Cele emotionale se refera la modul in care receptam evenimentele, iar cele practice la felul in care luam deciziile.
Daca consumatori ar avea un stil irational de gindire, ar fi rigizi, inflexibili, intoleranti la frustrari, catastrofici. Adica, spunem ca trebuie sa obtinem ceva, nu admitem sa nu avem ce ne dorim. Ca trebuie sa fim apreciati, ca nu putem fi concediati, nu admitem sa pierdem ce am avut. De aici depresiile, frustrarile, problemele.
Pe cind stilul rational este cel care porneste de la ideea ca ar fi bine daca nu ne-am pierde slujba, dar – si daca o pierdem -, putem incepe altceva, ca, desi s-a intimplat ceva rau, nu e sfirsitul lumii si, daca nu putem avea acum ce ne dorim, suportam o vreme privatiunile, dar vom face tot posibilul ca mai tirziu sa fie mai bine.
Irationalii suporta foarte greu starile de criza, devin nevrotici, instabili psihic, creeaza probleme in familie si in societate, iar rationalii sunt mai toleranti, mai ursor adaptabili si pot lua decizii eficiente.
Influența stării economice asupra societății este multilaterală, consumatorul are tendinta de a se retrage o perioada din societate dupa ce isi pierde slujba ca exemplu se indeparteaza de orice lucru care l-ar putea pune in contact cu comunitatea.
De asemenea , consumatorul in perioada de criza intra intr-o alta asa numita « criza », aceea a frustrarii , dar in acelas timp capata un comportament obsesiv compulsiv (in cadrul acestei maladii psihice, o persoana devine blocata mental intr-un model de ganduri si comportamente repetitive care sunt lipsite de sens si suparatoare, dar sunt dificil de depasit)
In loc sa incerce sa faca economii in ceea ce priveste achizitionarile, din contra acesta isi doreste in aceasta perioada lucruri pe care atunci cand nu avea probleme din punct de vedere financiar le putea achizitiona, dar nu a facut-o, face cumparaturi mai dese de cat obijnuia sa faca inainte, simte nevoia de a achizitiona tot mai multe lucruri , desi ele nu reprezinta nici o valoare si nici nu ii sunt necesare in momentul respectiv.
In schimb acum in perioada de criza el se gandesti sa isi achizitioneze lucruri mai scumpe , punad prêt pe calitate si mai putin pe cantitate ca exemplu isi achizitioneaza o pereche de incaltamine de la firma « Adidas » in ideea ca o sa-l tina mai mult timp.
Tot in perioada de criza intalnim si celalat tip de consumator, care inainte cauta sa achizitioneze tot ce reprezenta un brend multi dezvoltat doar pentru ca avea un prêt mai ridicat , acum insa cauta sa achizitioneze ceva la prêt redus si nu neaparat de firma .
Perceperea informatie in aceasta perioada de criza economica are un aport deosebit de important , deoarece consumatorul in aceasta timp are tendinta de a fi atras in mod deosebit de promoti, reudeceri, oferte : « Doua treimi din ceea ce vedem se afla in spatele ochiului » cum ar fi acele « charming prices …’99 »
De asemenea, motivatia in ceea ce priveste consumatorul sufera schimbari in aceasta perioada, daca inainte de criza consumatorul prezenta mai mult motive pozitive in ceea ce consta achizitionarea unui produs, in aceasta perioada motivatile lui sunt mai mult inclinate spre partea negativa .
Motivele negative fiind reprezentate de forte directionale care indeparteaza consumatorul de obiect , avand de asemenea si obiective negative care constau in evitare.
Ca exemplu daca inainte de perioada de criza era motivat sa mearga la un restaurant pentru ca simtea ca este o placere pe care are dreptul sa si-o satisfaca mai mult de 2 ori pe saptamana , in aceasta perioada obiectivele lui fiind de a depasi criza economica , renunta la a-si satisface aceea placere din trecut.
Obiectivele pe care consumatori cauta sa le atinga acum : valoare, securitate/control, rasplata si evadare.
Cand ne referim la valoare, spunem ca in aceste momente, mai mult ca oricand, consumatorii vor dori sa se simta „in control” asupra bugetului lor, nu vor mai merge la mall pentru ca vor fi tentati sa cumpere si ceea ce nu au nevoie (in SUA se observa clar o rata de scadere acuta a numarului de shopping mall-urilor) vor merge la magazine de tip „discount” sau vor comanda online pentru ca vor tine cheltuiala sub control.
Valoare este cuvantul care primeaza acum in mintea consumatorilor, si poate este si cel mai usor de „rezolvat” de catre branduri, dar nu prin reduceri masive de pret care dauneaza echitatii brandului ci prin promotii, formate sau diverse oferte gen multipack. Consumatorii vor petrece din ce in ce mai mult timp in casele proprii, deci, vor gati, vor viziona filme inchiritate, vor prepara cafeaua cu espressorul propriu. « Daca brand-ul tau poate oferi o experienta „in house” nu ezita sa le-o prezinti! »
In ceea ce priveste securitatea/controlul, se observa ca oamenii arata in aceste momente o aversiune majora fata de risc. Au nevoie sa se simta protejati si incerca sa caute confortul in acele lucruri/actiuni din trecut, asa numitele „clasice” (produse sau servicii). Un exemplu: cele mai vizionate piese de teatru pe Broadway la acest moment sunt West Side Story si Hair!
Daca brandul tau poate sa ii ajute pe consumatori sa isi infranga anumite temeri pe care le au, de exemplu, prin relansarea unui produs „clasic” - aceasta ar fi o solutie! Sau daca brandul tau are sansa sa fie unul national/local atunci este momentul sa comunici aceste valori pe care poate le-ai uitat de-a lungul timpului.
De ce evadare? Pentru ca oamenii cauta dintotdeauna sa se refugieze chiar pentru cateva secunde intr-un loc al lor, personal, sa „fuga” de problemele zilnice si poate doar sa se simta un pic mai bine.
Daca un brand le poate oferi consumatorilor senzatia de „evadare temporara” atunci aceasta ar fii o solutie buna de criza. Ceea ce este observabil de asemenea in aceasta perioada este ca oamenii care nu mai dispun de bugete pentru a calatori vor merge in parcuri, muzee, la zoo sau alte atractii locale. Poate ca este indicat ca brandul tau sa profite de astfel de evenimente culturale si sa fie acolo unde consumatorii merg.
Ajungem si la rasplata, de ce rasplata? Pentru ca oamenii au aceasta dorinta interioara de a se rasplati ca si disciplina: pentru un job bine facut, pentru o reusita, pentru o zi incarcata, nu-i asa? Poate ca oamenii nu mai au bani sa cumpere bunuri de lux, masini, case dar cu siguranta vor avea bani sa cumpere o pralina de ciocolata sau de ce nu o gogoasa in plus la micul dejun?
Natura rasplatei poate s-a schimbat, dar ea ramane indiferent de cata recesiune am avea.
Aproape orice produs care este plasat la locul potrivit la momentul ptrivit, poate reprezenta „mica rasplata” pe care o cauta orice consumator.
In concluzie, nevoile consumatorilor devin in aceasta perioada mult mai directe si focusate.
Tot datorita crizei, consumatorul se foloseste de mecanisme de aparare pe care inainte nu le folosea acum ele fiind metodele prin care isi redefineste mintal situatile frustrante cum ar fi pierderea jobului , pentru a se proteja de situatia in sine, dar mai mult pentru a putea depasi impasul in care se afla.
Una dintre teorile care stau la baza schimbarii consumatorului datorita perioadei de criza este « Piramida lui Maslow »
Daca privim piramida lui Maslow, oamenii se vor intoarce acum la baza, nu chiar la primul sau al doilea nivel, dar vor ajunge din nou la nivelul 3 al piramidei ce se refera la nevoia de dragoste, prietenie, siguranta, protectie pe care o gasesc doar alaturi de familie si prieteni.
Leo J. Shapiro, urmareste comportamentul consumatorilor inca din anii 1930.
Acesta a susutinut ca , in vremuri de criza financiara si economica « oamenii sunt mai sanatosi si mai tristi. Cazurile de suicid cresc si sanatatea mentala se poate deteriora ».
Ceea ce afirma Shapiro, se confirma in cazul consumatorilor si in aceasta perioada de criza, creste numarul depresilor ca si exemplu : un consumator care detine un credit bancar mare , insa datorita crizei economice isi pierde jobul, acest job fiind unica resura de a-si achita creditul si alte cheltuieli aferente intretinerii unei famili, fiind « capul » familie, poate ajunge usor in aceasta perioada sa sufere de depresie.
In ultima jumatate de an, in intreaga lume, vinzarea antidepresivelor a crescut cu 25%. Motivul? Criza economica in care, din pacate, inca ne aflam. Unul dintre cei mai celebri psihologi din lume, dr. Daniel Freeman, a facut un ghid al persoanelor lovite in plin de declinul finanaciar si care trebuie sa duca o batalie si cu depresiile asociate. Deci ce e facut?
- Definiti clar in mintea dvs. problema reala pe care o aveti. Doar astfel puteti gasi solutii.
- Ganditi-va ce ati facut in trecut cand ati fost afectat de depresie. Cum ati reusit sa o invingeti?
- Apelati urgent la un prieten din trecutul dvs. care v-a ajutat si altadata.
- Gasiti activitati indiferent de cat de grava e depresia. Si mai grav este sa stati in casa si sa nu faceti nimic. In felul acesta, boala se agraveaza.
- Alta tehnica e sa va faceti griji doar 20 de minute pe zi, cel mai bine in cursul diminetii. Notati toate solutiile care va trec prin cap in cursul zilei, dar analizati-le doar in acest interval.
Un studiu recent arata ca depresia, indiferent de cauza, poate fi combatuta prin “regula celor cinci elemente dintr-o zi”: interactionati cu alti oameni, mergeti pe jos, fiti curios, invatati ceva nou , ajutati alti oameni.
Ramanem tot in domeniul sanatati, in articolul prezentat, tot Leo J. Shapiro, se refera si la consumatorul de medicamente, in articole se face referire mai exact la laxative, care spune el ca ca « in timpul recesiunii, laxativele sunt vandute cel mai bine. Cauza principala fiind stresul si dorinta de a lupta impotriva presiunilor la care sunt supusi. » .
In cadrul consumatorilor de medicamente si aici ne referim la cei care au boli cronice criza fie ca exista sau nu , ea trebuie infranta pentru ca aceasta categorie de consumatori necesita de acele medicamente, aici nu putem vorbi de o schimbare in cadrul acestor consumatori, in schimb putem vorbii de o accentuare a problemei pe care o au datorita crizei financiare.
Un exemplu ar fi probleme care apar in randul faramacilor, datorita crizei finaciare, probleme care se resfarang tot asupra consumatorului de medicamente .
« Multi farmacisti prefera sa spuna ca nu au medicamentele in stoc decat sa iasa in paguba, informeaza Evenimentul Zilei in editia electronica de joi.
« Am diabet zaharat si ma plimb de la o farmacie la alta cu reteta in mana si nu reusesc sa iau medicamentele. Un farmacist mi-a spus ca sunt probleme cu preturile si ca, pana nu se rezolva criza de la Bucuresti, nu are ce sa faca », marturiseste, citata de publicatia centrala, Elena Soare.
Acest aspect nu face decat sa agrveze starea de sanatate a consumatorului, dar nu doar fizic cat si psihic.
In ceea ce priveste satisfactia si insatisfactia consumatorului in perioada de criza , consumatorul tinde sa fie satisfacut de un produs care inainte de criza finaciare , nu era multumit, dar acum se adapateaza noului stil de viata pe care incearca sa il construiasca sau sa il reia pentru ca , dupa cum spuneam in aceasta perioada consumatorul are trendinta de a se intoarce la vremurile din trecut.
Sunt anumiti factori care influenteaza comportamentul consumatorului (Dubois şi Jolibert) :
- factori individuali, în care includ: personalitatea, stilul cognitiv, stilul de viaţă şi riscul perceput;
- factorii mediului, care se referă la: factorii socio-demografici (curba vieţii de familie, clasele sociale), grupuri de referinţă, familia, mediul economic.
In ampla analiză pe care o face comportamentului consumatorului, Ph. Kotler porneşte de la analiza factorilor care îl influenţează, grupaţi în:
- factori culturali, reprezentaţi de : cultura, subcultura şi clasa socială;
- factori sociali, care includ : grupuri de referinţă, familia, roluri şi statusuri;
- factori personali, care se referă la : vârsta şi stadiul din ciclul de viaţă, ocupaţia, stilul de viaţă, circumstanţele economice, personalitatea şi părerea despre sine;
- factori psihologici, desemnaţi prin : motivaţie, percepţie, învăţare, convingeri şi atitudini.
De asemenea, evidenţiem clasificarea pe care o prezintă R. Boier (R. Boier, Comportamentul consumatorului, Ed. Graphix, Iaşi 1994) prin cele trei grupe:
1. Factori individuali ai comportamentului consumatorului , care includ: nevoile şi motivaţiile, personalitatea şi imaginea despre sine, stilul de viaţă, atitudinile şi preferinţele;
2. Factori sociali, reprezentaţi de : familie, grupuri de referinţă şi lideri de opinie, rol şi statut social, clase sociale;
3. Factori culturali.
Fiecare dintre acesti factori fiind evidentiati in cadrul proiectului prezentat, fie ca am facut referire la consumatorul de muzica, consumatorul de medicamente sau consumatorul de diverse produse incepand cu cele alimentare si terminand cu cele legate de vestimentatie.
Putem spune ca, in final cine depaseste criza se depaseste pe sine insusi fara a ramane “depasit”. Cine atribuie crizei esecul isi ameninta propriul talent si respecta mai mult problemele decat solutile .
Adevarata criza , este criza incompetentei, in loc de toate acestea mai bine sa muncim sa terminam o data cu singura criza amenintatoare « tragedia de a nu dorii sa luptam pentru a depasi »
Bibliografie
- Gueguen Nicolas (2006), Psihologia consumatorului , Ed. Polirom
- D.Petre, D. Iliescu (2005), Psihologia reclamei si a consumatorului , Bucuresti , comunicare.ro
- Horia Pitariu (2005) Psihologia Reclamei , Ed. Polirom Bucuresti
- Revista Business Magazin –www.businessmagazin.ro
- http://www.dailybusiness.ro
- http://moneyexpress.money.ro/articol
- www.ziare.com/business/economie
