Tulburarea disociala a personalitatii

   Intr-o zi mohorata de august, sfarsit de august inceput de septembire, cand picurii de ploaie imi bat la fereastra mi-am zis ca se potriveste aceasta vreme cu ceea ce aveam de gand sa va prezint astazi,  si anume tulburarea disociala a personalitatii. Daca stam sa privim oamenii din jurul nostru cu siguranta am intalnit si ati intalnit cazuri de  astfel de persoane , care sa sufere de acest tip de tulburare de personalitate.

Conform supselor lui J.G. Guderson Katharine tulburarea de tip disocial este definita printr-un pattern pervaziv de indiferenta, desconsiderare sau (chiar) violare a depturilor celoralati .
In ceea ce priveste debutul acestei tulburarii de personalitate  apare inaintea varstei de 15 ani , iar la fete primele trasaturi sunt schitate inaintea pubertatii. Totusi datorita caracterului procesual al formarii personalitatii diagnosticul poate avea certitudinea numai dupa cristalizarea (formarea) acestui proces, adica la varsta adulta tanara.

Probabil de aceea intalnim precizandu-se in DSM IV, ca diagnosticul de tulburare disociala nu poate fi pus inaintea varstei de 18 ani.


 Trasaturi psihologice 

• Sfidarea si violarea normelor, regulilor si obligatilor sociale;
• Conduita insensibila , aroganta, dispretuitoare, la drepturile, sentimentele si suferintele celorlalti;
• Lipsa de regret de remuscare sau a sentimentelor de culpabilitate referitoare la actele sale responsabile sau condamnabile;
• Disponsibilitatea de continua reiterarea actelor sale indezirabile;
• Ignorarea ecpectantelor nagative si a consecintelor;
• Incapacitatea de a invata din experientele negative;
• Incapacitatea de a mentine relatii autentice si durbaile desi le poate initia cu usurinta.

  Se considera ca evolutia tulburarii disociale este continua urmand o linie ascendenta care atinge un maximum in adolescenta tarzie. Ulterior se poate inregistra o reducere a manifestarilor pe masura avansarii in varsta .

Conform altor observatii avansarea in varsta poate aduce remisiunea , desi este posibil ca reducerea elanului vital prin imbatranire se puna in surdina manifestarile disociale.

Ca si in celelate tipuri de tulburari de personalitate sau oricare alte situatii dificile care tin de partea de psihopatologie sau psihologie, intalnim si aici abordarea acestei tulburarii din punct de vedere psihoterapeutic.

Un aspect important de mentionat aici ar fi ca tratamentul de electie in cazul tulburarii disociala apersonalitatii este psihoterapia care aici va trebui sa tina seama de anumite reguli , care de altfel se regaesc si in celelalte problematici.

Stabilirea unei alinte terapeutice se impune aici in mai mare masura decat in cazul altor conditii;

Un obiectiv initial primordial al psihoterapeutului este acela al constientizarii refuzului pacientului de a stabili relatii umane oneste.

Tulburarea emotional- instabila a personalitatii

"Toti traim sub acelasi cer, dar nu toti avem acelasi orizont."- Konrad Adenouer

 Nu scriu intamplator acest articol, in ultimul timp am intalnite persoane tinere in mod special care prezinta simptome ale acestei tulburari de personalitate.

Tulburare de personalitate instabil- emotionala- in definitia tulburarii de personalitate instabil- emotionala sunt implicate trasaturile cardinale ale acesteia si anume " instabilitate afectiva, tendinta marcata de a actiona impulsiv, fara luarea in considerare a consecintelor " (ICD-X).

Tulburarea de personalitate instabil- emotionala este sinonima cu psihopatia impulsiva si include si psihopatia exploziva ca si personalitatea agresiva.

Trasaturi psihologice si psihopatologice

Tabloul clinic al acestei tulburari : manifestari impulsive nondeliberative , explozii comportamentale, cu manifestari clasice care uneori pot avea si implicatii medico- juridice, minimalizarea sau ignorarea de catre persoana in cauza a consecintelor nagative ce apar in urma actelor si manifestarilor impulsive; aprecierea retrospectiva , realista si critica , deseori urmata de scuze si regrete. De asemnea  se mai intalneste si instabilitate si versalitate dispozitionala , independente de conditile in care se afla persoana in cauza.

In functie de aspectul clinic si trasaturile psihopatologice a  acestei tulburari ale personalitatii instabil- emotionala  s-au descris doua forme clinice si anume : 

• Tulburarea de personalitate instabil- emotionala de tip impulsiv
• Tulburarea de personalitate instabil- emotionala de tip borderline (vezi articolul cu tulburare de personalitate borderline)

Ca si in cazul altor tulburari de personalitate evolutia este constanta si relativ continua pe parcursul vietii adulte , inregsistrand o oarecare aplatizare odata cu inaintarea in varsta. In evolutia acestei tulburaru o influenta semnificativa o exercita situatile psihostresante si mai ales frustrante care determina o exacerbare a manifestarilor clinice  sau decompensari de tipul  depresiv- anxioase, care impun un tratament specific si psihoterapie.

Psihoterapia  constituie abordarea terapeutica majora pentru tulburarea de personalitate emotional-instabila , dintre numeroasele metode se poate parcurge la psihoterapia cognitiva, psihoterapia individuala in psihodrama calsica sau psihoterapia suportiva

Logopedie- parte practica pentru copii si adulti cu dizabilitati

Exercitii de gimnastica respiratorie (educarea echilibrului dintre inspir si expir)

Respiratie nonverbala 

- inspiratie : miroase florile  

- expiratie : sufla nasul in batista, sufla aerul pe dosul mainii - inspiratie diferentiata: inspir alternativ pe o nara si pe cealalata, expir pe gura, inspir pe gura, expir pe nas.

Respiratie verbala :

Exercitii de pronuntare a vocalelor prelung, rar, fara efort in timpul unei expiratii: a consoanelor insotite de vocale (ba, be, bi, ale, ele, stra, stri...)

Exercitii ritmice de respiratie insotie de miscare si cantec, cu poezie , ghicitori, proverbe etc.

Exercitii de gimnastica faciala si linguala

• Aplecarea capului in fata si in spate (bing- bangul)
• Aplecarea capului in dreapta si in stanga (tic- tacul)
• Rotirea usoara a capului (se roteste mingea)
• Deschiderea si inchiderea alternativa a gurii
• Umflarea obrajilor (balonul si spargerea lui cu un pocnet)
• Ranjetul si tuguirea buzelor sau zambetul si pupicul
• Prinderea buzei inferioare cu dintii superiori ( fasaitul frunzelor: "fff"; apoi "vvv"!)
• Cu gura larg deschisa , limba se misca sus-jos in spatele incisivilor
• Limba se misca alternativ in dreapta si in stanga la colturile buzelor
• Ridicarea si cobaorarea limbii peste buze
• Lipirea limbii de palat astfel ca la dezlipire sa se auda un pocnet
• Limba latita si tuguita (lopata si sageata)
• Santul lingual
• Cupa sau cescuta linguala

Sursa : Minighid logopedic - Soimita Anca Gherle

Acceptarea neconditionata de sine- poveste terapeutica

“Când eşti diferit, uneori nu poţi vedea milioanele de oameni care te acceptă aşa cum eşti. Observi doar persoana care nu te acceptă” ~ Jodi Picoult

Sa citim povestea zilei de miercuri "Pstruiatul" .

Ce este tulburarea schizoida a personalitatii.

"Viata poate fi inteleasa numai privind inapoi, dar trebuie traita privind inainte"- Kirkergaard

Istoria schizoida a personalitatii este strans corelata cu istoria schizofreniei si timp de aproape un secol relatia dintre cele cele doua conditii a fost perceputa in mod asemanator de catre diferiti clinicieni. Pentru ei tulburarea schizoida constituie fundalul/ terenul pe care se dezvolta schizofrenia.

 Tabloul clinic a fost completat de E. Bleuler (1911), care a pus accentul pe slaba rezonanata afectiva fata de cei din jur sau situatii pe incapacitatea de a se bucura , de a trai satisfactia sau succesul.

La randul sau E. Kraepelin(1919), descrie in acelasi mod conditia pe care o denumeste insa personalitate autista, in sensul de inchidere, repliere asupra propriului eu.

Spre deosebire de alte boli ale personalitatii al caror debut este la varsta adulta tanara, debutul tulburari de personalitate schizoida este situat de obicei in prima copilarie.

 Trasaturile psihologice si psihopatologice releva urmatoarele, o sa specific cateva dintre trasaturi : introversie marcata( la prima vedere linistiti, flegmatici, acesti oameni sunt de fapt reci, retrasi, distanti , inchisi, nesociabili.). Detasare de realitate : considerati de catre ceilati ca "nu stiu pe ce lume traiesc", ei par "rupti de realitate", in sensul ca nu sunt intreprinzatori, implicati, angajati, fiind indiferenti, chiar fata de proprile interese. Sociofobie :  Persoana nu este numai retrasa si nesociabila , dar grupul si viata sociala o perturba , tocmai de aceea evita oameni, aglomeratile si desigur profesile care implica relatii cu altii.

Neimplicare in activitati, rezonanta afectiva redusa, slaba posibilitate de a trai esecul, pierderea, fustratia, preferinta  pentru activitati solitare, conduita nonconformitsta sau bizara.

Intrucat este o structura particulara a personalitatii, evolutia tulburarii schizoide este indelungata de cele mai multe ori fiind esalonata  pe parcursul intregii existente.

Sindromul Rett

 

Este o tulburare de cauza necunoscuta , prezente de regula numai la fetite, fiind diferentiata pe baza debutului evolutiei si simptopatologiei carcateristice. In mod tipic, este o dezvoltare precoce normala sau aparent normala este urmata de o pierdere partiala sau completa a abilitatilor vorbirii si manuale, concomitent cu incetinirea cresterii copilului, ce apare deobicei intre varsta de 7-24 de luni. Miscarile steriotipe de rasucit al mainilor, hiperventilatia si pierderea miscarilor  cu scop al mainilor sunt extrem de caracteristice. Dezvoltarea sociala si a capacaitatii de a se juca este intarziata, in primii 2-3 ani, dar interesul social se mentine. In timpul perioadei mijlocii a copilariei tind sa se dezvolte apraxia si ataxia asociate cu scolioza sau cifoscolioza.
 Debutul apare cel mai frecvent la varsta de 7-24 de luni. Cea mai cartectistica trasatura clinica este pierderea motricitatii a mainilor si a performantelor dobandite in domeniul manipularii motorii fine.
  In mod tipic copilul pastreaza un fel de "zambet social" privind la sau "prin" oameni, dar in mica copilarie cum am mai spus intercatiunea sociala lipseste , chiar daca ulterior se dezvolta.
  Crizele epileptice ( in speta atacuri minore -petit mal), cu debut deobicei inainte de varsta de 8 ani, apare in majoritatea cazurilor. In contrast cu autismul ( subiect despre care gasiti articole pe blog), atat autovatamarea deliberata cat si preocuparile si rutinele complexe si steriotipia sunt rare.
   In primele faze sindromul Rett trebuie diferentiat  pe baza lipsei miscarilor cu scop ale mainilor, incetinirea dezvoltarii capului, ataxiei (Imposibilitatea de a coordona grupele musculare in cursul miscarilor voluntare - apar miscari imprecise, ezitante - apare in leziuni cerebeloase sau ale maduvei spinarii.), miscarilor steriotipe de "spalare" ale mainilor si lipsei masticatiei adecvate . Evolutia tulburarii, cu deteriorarea motorie progresiva , confirma diagnosticul.