Autismul este o formă de funcţionare dezordonată a creierului, care generează deficienţe de comunicare şi interacţionare în relaţiile sociale, precum şi de comportament. Absenţa semnelor de autism la vîrsta de trei ani exclude acest diagnostic.
La copiii la care autismul se manifestă în primul an de viaţă cele mai evidente caracteristici sînt eşecul constant la a răspunde cînd sînt chemaţi pe nume, eşecul în a privi oamenii în ochi şi eşecul dezvoltării limbajului. Uneori copilul se descurcă normal un timp, după care se izolează şi pierde abilităţile dobîndite (limbajul, contactul vizual, interesul pentru joc). Această represie care apare de obicei după vaccinarea împotriva rujeolei şi a oreionului a sugerat ipoteza că autismul ar fi cauzat de vaccin sau de conţinutul său în mercur, dar numeroase studii clinice ulterioare au infirmat-o.
Tiparele comportamentale pe baza cărora se face diagnosticarea, nu apar sau nu pot fi uşor identificate înainte de 18 luni. În ultimii ani, însă, cercetătorii au dezvoltat instrumente pentru detectarea autismului la vîrste mai mici de 18 luni. Aceste instrumente au o importanţă deosebită, deoarece copiii la care se suspectează diagnosticul sînt trimişi la specialişti pentru confirmare şi, totodată, se începe tratamentul care este mai eficient dacă este iniţiat mai devreme.
În Anglia, doctorul Baron-Cohen a dezvoltat un program special care urmăreşte capacitatea de a participa la un joc simbolic (o petrecere pentru păpuşi), capacitatea de a arăta cu indexul către un obiect care este numit şi capacitatea de a privi la un obiect care îi este arătat cu indexul. Absenţa uneia din aceste abilităţi este urmată de o consultaţie la un specialist pentru diagnostic.
În februarie 2011 cercetătorii britanici au anunţat că sînt pe cale de a dezvolta un test rapid pentru diagnosticarea autismului. Testul ar putea dura mai puţin de un sfert de oră şi poate da un diagnostic de autism cu o precizie de 90%. El constă în fotografierea creierului unui număr de bolnavi de autism şi de persoane sănătoase. Studiind prin comparaţie aceste fotografii, computerul a putut detecta o serie de diferenţe care apar în cadrul spectrului de tulburări specifice autismului. Cercetătorii au constatat că părţile creierului unde au apărut modificări sînt lobii temporali şi lobii frontali.
De menţionat că se consideră de către specialişti că autismul este cauzat de prezenţa unor gene anormale care interacţionează între ele şi cu factorii de mediu, declanşînd afecţiunea.
La copiii la care autismul se manifestă în primul an de viaţă cele mai evidente caracteristici sînt eşecul constant la a răspunde cînd sînt chemaţi pe nume, eşecul în a privi oamenii în ochi şi eşecul dezvoltării limbajului. Uneori copilul se descurcă normal un timp, după care se izolează şi pierde abilităţile dobîndite (limbajul, contactul vizual, interesul pentru joc). Această represie care apare de obicei după vaccinarea împotriva rujeolei şi a oreionului a sugerat ipoteza că autismul ar fi cauzat de vaccin sau de conţinutul său în mercur, dar numeroase studii clinice ulterioare au infirmat-o.
Tiparele comportamentale pe baza cărora se face diagnosticarea, nu apar sau nu pot fi uşor identificate înainte de 18 luni. În ultimii ani, însă, cercetătorii au dezvoltat instrumente pentru detectarea autismului la vîrste mai mici de 18 luni. Aceste instrumente au o importanţă deosebită, deoarece copiii la care se suspectează diagnosticul sînt trimişi la specialişti pentru confirmare şi, totodată, se începe tratamentul care este mai eficient dacă este iniţiat mai devreme.
În Anglia, doctorul Baron-Cohen a dezvoltat un program special care urmăreşte capacitatea de a participa la un joc simbolic (o petrecere pentru păpuşi), capacitatea de a arăta cu indexul către un obiect care este numit şi capacitatea de a privi la un obiect care îi este arătat cu indexul. Absenţa uneia din aceste abilităţi este urmată de o consultaţie la un specialist pentru diagnostic.
În februarie 2011 cercetătorii britanici au anunţat că sînt pe cale de a dezvolta un test rapid pentru diagnosticarea autismului. Testul ar putea dura mai puţin de un sfert de oră şi poate da un diagnostic de autism cu o precizie de 90%. El constă în fotografierea creierului unui număr de bolnavi de autism şi de persoane sănătoase. Studiind prin comparaţie aceste fotografii, computerul a putut detecta o serie de diferenţe care apar în cadrul spectrului de tulburări specifice autismului. Cercetătorii au constatat că părţile creierului unde au apărut modificări sînt lobii temporali şi lobii frontali.
De menţionat că se consideră de către specialişti că autismul este cauzat de prezenţa unor gene anormale care interacţionează între ele şi cu factorii de mediu, declanşînd afecţiunea.
Rodica Băciulescu, psiholog |
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu