Elemente descriptive şi tulburări mentale asociate. Dorinţa ardentă este un element important al abstinenţei de nicotină şi poate explica dificultăţile pe care le au indivizii în a renunţa la produsele conţinând nicotină. Alte simptome asociate cu abstinenţa de nicotină includ dorinţa de dulciuri şi deteriorarea performanţei la sarcinile necesitând atenţie. Mai multe elemente asociate cu dependenţa de nicotină par a' prezice un grad mai mare de dificultate în stoparea uzului de nicotină: fumatul imediat după deşteptarea din somn, fumatul când este suferind, dificultate în a se abţine să nu fumeze, relatarea că prima ţigaretă a zilei este una dintre cele mai dificil de cedat si fumatul mai mult dimineaţa decât după amiaza. Numărul ţigaretelor fumate pe zi, conţinutul în nicotină al ţigaretei şi numărul de pachete fumate pe an sunt, de asemenea, în legătură cu probabilitatea ca un individ să
stopeze fumatul. Dependenţa de nicotină este mai frecventă printre indivizii cu alte tulburări mentale, ca de ex., schizofrenia. In funcţie de populaţia studiată, între 55-90% dintre indivizii cu tulburări mentale fumează, în comparaţie cu 30% din populaţia generală. Tulburările afective, anxioase şi alte tulburări în legătură cu o substanţă pot fi mai frecvente la indivizii care fumează decât la foştii fumători sau la cei care nu au fumat niciodată.
Simptomele de abstinenţă sunt asociate cu ritm lent pe EEG, reducerea concentraţiilor de catecolamine şi de cortizol, modificări ale mişcărilor oculare rapide (REM), deteriorare la testarea neuropsihologică şi scăderea ritmului metabolic. Fumatul creşte metabolismul multor medicamente
prescrise pentru tratamentul tulburărilor mentale, precum şi pe cel al altor substanţe. Deci, încetarea fumatului poate creşte concentraţiile sanguine ale acestor medicamente, precum şi pe cele ale altor substanţe, uneori într-o măsură semnificativă. Acest efect nu pare a se datora nicotinei, ci mai curând altor compuşi ai tabacului. Nicotină şi metaboiitul său cotinina pot fi măsurate în sânge, salivă sau
urină. Persoanele care fumează au, de asemenea, diminuate testele funcţionale pulmonare şi au crescut volumul corpuscular mediu (MVC).
Datele examinării somatice şi condiţiile medicale asociate. Abstinenţa de\nicotină poate fi asociată cu o tuse uscată sau productivă, scăderea ritmului cardiac, apetit crescut sau plus ponderal şi o deprimare a răspunsului ortostatic. Cele mai comune semne ale dependenţei de nicotină sunt mirosul de tabac, tuşea, evidenţa unei maladii pulmonare obstructive cronice şi ridarea excesivă a pielii. Pete de tabac pot apare pe degete, dar sunt rare. Uzul de tabac poate creşte considerabil riscul de cancer pulmonar sau bucal, precum şi de alte cancere; de asemenea, creşte riscul de condiţii cardiovasculare şi cerebrovasculare, de maladii pulmonare obstructive cronice şi de alte maladii pulmonare, de ulcer, de
complicaţii materne şi fetale, precum şi de alte condiţii. Deşi cele mai multe dintre aceste probleme par a fi cauzate de cancerigenele şi oxidul de carbon din tabacul fumat mai curând decât de nicotină însăşi, nicotină poate creşte riscul de evenimente cardiovasculare. Cei care n-au fumat niciodată, dar care sunt expuşi cronic la fumul de tabac par a prezenta un risc crescut pentru condiţii, precum
cancerul pulmonar şi maladiile cardiace.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu