Din vârf de munti amurgul sufla
cu buze rosii
în spuza unor nori
si-atâta
jaraticul ascuns
sub valul lor subtire de cenusa.
O raza
ce vine goana din apus
si-aduna aripile si se lasa tremurând
pe-o frunza:
dar prea e grea povara -
si frunza cade.
O, sufletul!
Sa mi-l ascund mai bine-n piept
si mai adânc,
sa nu-l ajunga nici o raza de lumina:
s-ar prabusi.
E toamna.
cu buze rosii
în spuza unor nori
si-atâta
jaraticul ascuns
sub valul lor subtire de cenusa.
O raza
ce vine goana din apus
si-aduna aripile si se lasa tremurând
pe-o frunza:
dar prea e grea povara -
si frunza cade.
O, sufletul!
Sa mi-l ascund mai bine-n piept
si mai adânc,
sa nu-l ajunga nici o raza de lumina:
s-ar prabusi.
E toamna.
Lucian Blaga
Buna
RăspundețiȘtergereFrumos blogul tau.....asemanator cu al meu....si ardeleanca ca si mine....exprimi multa sensibilitate...desi nu ne cunoastem iti doresc numai ganduri bune...
camelia
http://sweendesire.blogspot.com/
Buna Camelia!
RăspundețiȘtergereMa bucur mult ca ti-a placut ceea ce ai citit:)
Numai ganduri frumoase, senine si pline de caldure sa se indrepte si spre tine!
O seaea frumoasa iti doresc!
Te mai astept...
Alexandra