SINDROMUL DOWN - Exista un drum catre o viata normala!

Sindromul Down sau Trisomia 21 este o afectiune genetica cromozomiala care afecteaza 1/500 de nasteri. Adesea aceste persoane sunt percepute dintr-o perspectiva foarte sumbra si trista si multe femei aleg sa intrerupa o sarcina care are probabilitate mare de sindrom Down. Dar exista si o alta perspectiva care ne arata cum copii si persoanele cu Sindrom Down sunt minunate. Ei sunt adesea mai veseli si mai fericiti decat alte persoane, si, prin dezvoltarea abilitatilor lor pot fi apreciati si integrati. Te invitam sa ni te alaturi in incercarea noastra de a oferi sprijin acestor persoane si de a creste gradul de informare in favoarea acestor persoane extraordinare.

1. Sa oprim stigmatizarea acestor copii si a parintilor!
2. Sa ii ajutam sa se integreze pentru ca merita si pot!
3. Sa depasim prejudecatile!
4. www.sindromdown.ro

                   http://www.causes.com/causes/330060-sindromul-down-exista-un-drum-catre-o-viata-normala/about       

Terapie Si Joc pentru copiii cu tulburari de spectru autist

informații

ASOCIATIA ATCA BUCURESTI TINE LA SIBIU CURSUL Terapie şi Joc pentru copiii cu tulburări de spectru autist şi tulburări de dezvoltare. www.asociatiatca.ro ... 1. Metode şi tehnici de intervenţie terapeutică 1.1. Diagnosticul diferenţial în tulburările de spectru autist 1.2. Alcătuirea planului de intervenţie terapeutică 1.3. Selectarea şi aplicarea programelor de terapie 2. Identificarea caracteristicilor copiilor cu tulburări de spectru autist 2.1. Autism 2.2. Autism înalt funcţional 2.3. Sindrom Asperger 3. Descrierea metodelor de terapie aplicate copiilor cu tulburări din spectrul autist şi tulburări de dezvoltare 3.1. ABA (analiza comportamentală aplicată) 3.2. Terapia cognitiv-comportamentală 3.3. PECS 3.4. TEACH 3.5. Terapia ocupaţională 3.6. Logopedia 3.7. Terapia senzorială 3.8. Art-terapia 3.9. Kinetoterapia 4. Intervenţia terapeutică – tehnici şi metode de lucru 4.1. Jocuri şi activităţi logopedice 4.2. Jocuri şi exerciţii în terapia senzorială 4.3. Programe terapeutice în analiza comportamentală aplicată (ABA) 4.4. Tehnici de terapie comportamentală aplicată pentru copiii cu sindrom Asperger 4.5. Fişe de lucru pentru copii 4.6. Modalităţi de predare a abilităţilor sociale (social stories, cartoane cu reguli, joc de rol, exersarea comportamentelor adecvate, modelare prin înregistrări video). 5. Sistemul de recompensare 6. Atitudinea metodologică şi terapeutică 6.1. Relaţia terapeut – copil 6.2. Relaţia părinte – copil 6.3. Rolul terapeutului în integrarea copilului la grădiniţă/şcoală 6.4. Autoevaluarea şi atitudinea terapeutului faţă de client Participanţii vor primii diplomă de participare şi suport de curs în format electronic şi/sau listat. Cursul va fi susţinut de Claudia Matei, psihodedagog, consultant în analiza aplicată a comportamentului. Durata cursului: 6 ore Taza de curs: 150 lei Email: theofana@hotmail.com 0740882635 va rugam sa trimiteti cateva date la adresa de mail mai sus mentionata: nume prenume data nasterii loc de munca ocupatia date de contact cursul se va time la pensiunea - restaurant cardinal sibiu - str. justitiei langa biserica din groapa http://www.facebook.com/pages/Casa-Cardinal/168457862551?sk=info stau la dispozitie pentru detalii

Suflete speciale...

Persoanele cu dizabilitati, persoane speciale, suflete deosebite"... cred ca  auzim acest lucru din partea persoanelor care nu au nici o dizabilitate fizica sau psihica la fiecare pas,  dar oare e nevoie sa fii o persoana cu dizabilitati pentru a fii o persoana speciala , un suflet special?!
Probabil va intrebati de ce am ales sa scriu despre persoanele cu dizabilitati... raspunsul este unul cat se poate de simplu... se scriu despre aceste persoane multe lucruri prin ziare ,, platforme online, site-uri de socializare, dar putine din aceste lucruri sunt percepute asa cum ar trebui . Trebuie  sa vedem persoana si nu dizabilitatea, bunatatea pe care o emana si nu sa le aratam mila noastra, nu au nevoie de mila, au nevoie sa vedem dincolo de aparente.
Avem tendinta sa   spunem "sunt niste persoane deosebite, dar... "  Mereu  trebuie din nefericire sa apara  un dar...  continuam ... si spuneam "pacat ca sunt in situatia aceasta, uite la el/ ea cat de frumos/frumoasa este..." 
Cam aceste lucruri le auzim din partea unei persoane care nu are o dizabilitate( nu vreau sa generalizez, dar in cele mai multe cazuri asta se intampla).
Am sa va povestesc putin din experienta mea cu persoanele cu dizabilitati. Am facut voluntariat la un ONG pentru persoane cu dizabilitati psihice si fizice , e un ONG pentru integrarea persoanelor in societate (cu dizabilitati psihice si fizice ), insa si persoanele care aveau dizabilitati de gradul unu sau doi , puteau sa beneficieze de tot ceea ce detine acest ONG.
Timp de  cateva luni am lucrat la acest ONG impreuna cu un grup de adulti care mi-au demostrat inca o data ca si ei sunt oameni ca noi toti, eu stiam lucrul acesta si sunt constienta de el mereu, dar cred ca nu toti suntem pregatiti sa recunoastem si sa acceptam ca si ei fac parte din aceasi societate in  care noi zi de zi ne straduim sa ne integram, sa fim acceptati, iubiti ...  acelasi lucru si-l doresc si persoanele cu dizabilitati. 
E adevarat au anumite nevoi speciale, dar merita aceeasi dragoste, bunavointa , intelegere si rabdare, acceptare din partea noastra ca si ceilalti din jurul nostru.
In fiecare dimineata cand ajungam la centru o fata din grup ma primea cu o imbratisare si imi spunea in felul urmator: "Ce frumoasa esti astazi..." e doar unul din exemple.  Ea ne deemostreaza inca o data ca si ei au sentimente ca si noi... simt , zambesc, rad, se joaca, se plimba ca noi toti, poate uneori ei traiesc lucrurile si le apreciaza la o intensitate mult mai mare decat noi ceilalti si stiu sa aprecieze mult mai mult decat o facem noi ceilalti carora ne place sa credem ca facem parte din ceea ce se numeste normalitate.
Pentru ei un "bravo!"pentru un desen pe care l-au facut bine sau un "multumesc" inseamna mult... se simt apreciati si iubiti.
Nu as putea sa va povestesc in cuvinte  ce simti atunci cand cineva a facut un progres si ai avut si tu o mica contributie la acel progres.
Doar atat va mai spun... nu ar trebui sa refuzati daca vreo data vi se va propune sa faceti voluntariat la asemenea ONG-uri... puteti descoperi la voi lucruri pe care nu le-ati observat in viata voastra , pentru ca pur si simplu sunteti prea ocupat/a sa observati unele lucru mici , care uneori poti fi exrem de mari.
Eu pot sa spun deschis cu zambetul pe chip :sunt o persoana cu o anumita dizabilitate, dar nu m-a oprit sa fac ceea ce imi doresc si anume sa fiu un om care ajuta oameni, un psiholog, un om al sufletului.

Pe de alta parte cu totii suntem speciali, fie ca avem sau nu un handicap (o dizabilitate).
Am facut voluntariat si  la un centru de zi , aici lucruile erau putin altfel fata de ONG. Aici am intalnit copii mici de la varsta de 7 ani pana la 14-15 ani,  nu erau adulti  si nu aveau o problema psihica sau fizica. Era un centru care incearca sa previna spepararea copiilor de familie.
 Copii deosebiti, unii dintre ei cu rezultate scolare foarte bune, cu asiprati ridicate , vointa si dorinta de a merge mai departe. Nesansa lor, daca ii pot spune asa  este ca, provin din familii defavorizate din punct de vedere social, dar nu inseamna ca nu au si ei dreptul la o viata mai buna.
Prin prezenta mea acolo,  am incercat sa ii ajuta sa isi recapete increderea in ei, sa isi imbunatatieasca anumite deprinderi pe care le au, sa le ofer sprijin din punct de vedere emotional, moral. V-am spus putin din ceea ce am facut  eu acolo si din ceea ce se intampla acolo.

E un centru cu oameni minunati, care zi de zi incearca sa le faca viata mai frumoasa si mai usoara acelor copii.

In prezent lucrez ca psiholog la un cabinet individual de psihologie din Medias, aveti in descrierea blogului cam tot ceea ce fac acum la cabinet. 
Sunt bucuroasa sa va spun ca lucrez in continuare cu copii, asa cum mi-am inceput drumul in descoperirea , dezvoltarea si aprofundarea  minunatei stiinte numita psihologie.

Un zambet , un gand frumos spus la momentul potrivit poate sa aduca schimbarea in viata ta , dar si a persoanei cu o anumita dizabilitate. Incearca sa nu uiti viata e plina de lucruri, care ai impresia ca nu te vor atinge niciodata pe tine. Cu o dizabilitate poti sa te nasti, dar o poti si dobandi, asa ca ai grija de tine si de sufletele dragi de langa tine. 
Nu suntem noi care facem alegerile in acest caz, tot ce putem si trebuie sa facem e sa continuam sa zambim, viata e o artista fara teama , isi continua drumul, chiar daca tu vrei sa te impotrivesti.

Impactul crizei financiare asupra consumatorului

Cum schimba criza financiara societatea ?

Mai multe suiciduri ? Mai putini barbati nascuti ? Mai putine dureri de spate ? Laxative vandute in cantitati mai mari ?
Datele sunt intr-o continua schimbare daca luam in calcul ce spun sociologii, economistii, psihiatrii si cei care examineaza indeaproape schimbarile societatii.
Conform specialistilor acestea sunt mari si mici, traumatizante si triviale, acompaniind indeaproape o economie din ce in ce mai proasta.
Pe de alta parte, intr-o versiune mai particulara, cu o piata de tranzactionare care are convulsii la trei dimineata, alaturi de o recesiune globala ce se intrevede in viitor si un plan de 700 de miliarde de dolari ce va functiona sau nu va functiona, schimbarile sociale ar trebui sa apara asemeni profiturilor in vremurile in care economia era infloritoare.
Terry F. Pettijohn, profesor de psihologie in cadrul Universitatii din Carolina, este unul din cei care analizeaza gusturile populatiei in functie de conditiile economice, scrie New York Times.
Un studiu publicat in revista Psihologia Muzicii, a scos la iveala ca in vremuri dificile, precum criza financiara ce se invarte in intreaga lume, oamenii prefera cantecele lungi, lente cu teme pline de insemnatate.In vreme de criza economica, vanzarile laxativelor cresc
Leo J. Shapiro, urmareste comportamentul consumatorilor inca din anii 1930. Acesta a declarat ca “in timpul recesiunii, laxativele sunt vandute cel mai bine. Cauza principala fiind stresul si dorinta de a lupta impotriva presiunilor la care sunt supusi. »
Totodata, in vremuri de criza financiara si economica « oamenii sunt mai sanatosi si mai tristi. Cazurile de suicid cresc si sanatatea mentala se poate deteriora », a mai completat Shapiro.
Un alt sociolog a declarat ca actuala criza financiara ar putea sa duca la o America mult mai egala din cauza ca cei mai bogati oameni trec prinntr-o criza economica destul de dura.

Sursa : Ziare.com-http ://www.ziare.com/business/economie
Autor : Gabriel Bujor

Sa nu pretindem ca lucrurile sa se schimbe , daca tot timpul facem acelas lucru .

Criza este ceea mai binecuvantata situatie care poate sa apara pentru tari si persoane , pentru ca ea atrage dupa sine progrese – Albert Einstein

Pornind de la ceea ce spunea  Albert Einstein, o sa fac o comparatie intre acest  citat si o parte din articolul prezentat, unde  conform unui studiu  publicat in revista Psihologia Muzicii, s-a scos la iveala ca in vremuri dificile, precum criza financiara ce se invarte in intreaga lume, oamenii prefera cantecele lungi, lente cu teme pline de insemnatate.

Intr-un fel acest studiu aproba ceea ce spune Einstein si anume ca  aceasta  criza financiara este ceea mai binecuvantata situatie care poate sa apara pentru tari si persoane , pentru ca ea atrage dupa sine progrese., sau cel putin asa ar fi trebuit sa se intample.

Putem considera un progras faptul ca in aceasta perioada de criza financiara consumatorul de muzica prefera  cantecele lugi , lente  cu teme pline de insemnatate, o intoarcere a consumatorului in timp., consumatorul se intoarce la cultura, la teatru, la muzee.

Putem spune o intoarcere la perioadele in care a mai trecut prin crize finaciare cum ar fi criza din anii ’90 sau 2006  ,astfel ar putea sa incerce sa aplice din solutile pe care le-a folosit atunci pentru a traversa criza economica.

Criza economica schimba consumatorul, in loc ca el sa fie rational si increzator ca lucrurile o sa se indrepte la un moment dat, el atribuie acestei perioade esecul , atribuie sentimente catastrofice.

  Aceasta criza produce doua seturi de probleme consumatorului, unele emotionale si altele practice.

 Cele emotionale se refera la modul in care receptam evenimentele, iar cele practice la felul in care luam deciziile.
Daca consumatori ar avea  un stil irational de gindire, ar fi  rigizi, inflexibili, intoleranti la frustrari, catastrofici. Adica, spunem ca trebuie sa obtinem ceva, nu admitem sa nu avem ce ne dorim. Ca trebuie sa fim apreciati, ca nu putem fi concediati, nu admitem sa pierdem ce am avut. De aici depresiile, frustrarile, problemele.
Pe cind stilul rational este cel care porneste de la ideea ca ar fi bine daca nu ne-am pierde slujba, dar – si daca o pierdem -, putem incepe altceva, ca, desi s-a intimplat ceva rau, nu e sfirsitul lumii si, daca nu putem avea acum ce ne dorim, suportam o vreme privatiunile, dar vom face tot posibilul ca mai tirziu sa fie mai bine.

Irationalii suporta foarte greu starile de criza, devin nevrotici, instabili psihic, creeaza probleme in familie si in societate, iar rationalii sunt mai toleranti, mai ursor adaptabili si pot lua decizii eficiente.

Influența stării economice asupra societății este multilaterală, consumatorul are tendinta de a se retrage o perioada din societate dupa ce  isi pierde slujba ca exemplu se indeparteaza de orice lucru care l-ar putea pune in contact cu comunitatea.

De asemenea , consumatorul in perioada de criza intra intr-o alta  asa numita « criza »,  aceea a frustrarii , dar in acelas timp capata un comportament obsesiv compulsiv (in cadrul acestei maladii psihice, o persoana devine blocata mental intr-un model de ganduri si comportamente repetitive care sunt lipsite de sens si suparatoare, dar sunt dificil de depasit)

In loc sa incerce sa faca economii in ceea ce priveste achizitionarile, din contra acesta isi doreste in aceasta perioada lucruri pe care atunci cand nu avea probleme din punct de vedere financiar le putea achizitiona, dar nu a facut-o, face cumparaturi mai dese de cat obijnuia sa faca inainte, simte nevoia de a achizitiona tot mai multe lucruri , desi ele nu reprezinta nici o valoare si nici nu ii sunt necesare in momentul respectiv.

 In schimb acum in perioada de criza el se gandesti sa isi achizitioneze lucruri mai scumpe , punad prêt pe calitate si mai putin pe cantitate ca exemplu isi achizitioneaza o pereche de incaltamine de la firma « Adidas » in ideea ca o sa-l tina mai mult timp.

Tot in perioada de criza intalnim si celalat tip de consumator, care inainte cauta sa achizitioneze tot ce reprezenta un brend multi dezvoltat doar pentru ca avea un prêt mai ridicat , acum insa cauta sa achizitioneze  ceva la prêt redus si nu neaparat de firma .

Perceperea  informatie in aceasta perioada de criza economica are un aport deosebit de important , deoarece consumatorul in aceasta timp are tendinta de a fi atras  in mod deosebit de promoti, reudeceri, oferte : « Doua treimi din ceea ce vedem se afla in spatele ochiului » cum ar fi acele « charming prices …’99 »

De asemenea,  motivatia in ceea ce priveste consumatorul sufera schimbari in aceasta perioada,  daca inainte de criza consumatorul prezenta mai mult motive pozitive in ceea ce consta achizitionarea unui produs, in aceasta perioada motivatile lui sunt mai mult inclinate spre partea negativa .

Motivele negative fiind reprezentate de forte directionale care indeparteaza consumatorul de obiect , avand de asemenea si obiective negative care constau in evitare.

Ca exemplu daca inainte de perioada de criza era motivat sa mearga la un restaurant  pentru ca simtea ca este o placere pe care are dreptul sa si-o satisfaca mai mult de 2 ori pe saptamana , in aceasta perioada obiectivele lui fiind de a depasi criza economica , renunta la a-si satisface aceea placere din trecut.

Obiectivele pe care consumatori cauta sa le atinga acum : valoare, securitate/control, rasplata si evadare.

Cand ne referim la valoare, spunem ca in aceste momente, mai mult ca oricand, consumatorii vor dori sa se simta „in control” asupra bugetului lor, nu vor mai merge la mall pentru ca vor fi tentati sa cumpere si ceea ce nu au nevoie (in SUA se observa clar o rata de scadere acuta a numarului de shopping mall-urilor) vor merge la magazine de tip „discount” sau vor comanda online pentru ca vor tine cheltuiala sub control.

Valoare este cuvantul care primeaza acum in mintea consumatorilor, si poate este si cel mai usor de „rezolvat” de catre branduri, dar nu prin reduceri masive de pret care dauneaza echitatii brandului ci prin promotii, formate sau diverse oferte gen multipack. Consumatorii vor petrece din ce in ce mai mult timp in casele proprii, deci, vor gati, vor viziona filme inchiritate, vor prepara cafeaua cu espressorul propriu.  « Daca brand-ul tau poate oferi o experienta „in house” nu ezita sa le-o prezinti! »
In ceea ce priveste securitatea/controlul, se observa ca oamenii arata in aceste momente o aversiune majora fata de risc. Au nevoie sa se simta protejati si incerca sa caute confortul in acele lucruri/actiuni din trecut, asa numitele „clasice” (produse sau servicii). Un exemplu: cele mai vizionate piese de teatru pe Broadway la acest moment sunt West Side Story si Hair!
Daca brandul tau poate sa ii ajute pe consumatori sa isi infranga anumite temeri pe care le au, de exemplu, prin relansarea unui produs „clasic” - aceasta ar fi o solutie! Sau daca brandul tau are sansa sa fie unul national/local atunci este momentul sa comunici aceste valori pe care poate le-ai uitat de-a lungul timpului.

De ce evadare? Pentru ca oamenii cauta dintotdeauna sa se refugieze chiar pentru cateva secunde intr-un loc al lor, personal, sa „fuga” de problemele zilnice si poate doar sa se simta un pic mai bine.

 Daca un brand le poate oferi consumatorilor senzatia de „evadare temporara” atunci aceasta ar fii o solutie buna de criza. Ceea ce este observabil de asemenea in aceasta perioada este ca oamenii care nu mai dispun de bugete pentru a calatori vor merge in parcuri, muzee, la zoo sau alte atractii locale. Poate ca este indicat ca brandul tau sa profite de astfel de evenimente culturale si sa fie acolo unde consumatorii merg.
 Ajungem si la rasplata, de ce rasplata? Pentru ca oamenii au aceasta dorinta interioara de a se rasplati ca si disciplina: pentru un job bine facut, pentru o reusita, pentru o zi incarcata, nu-i asa? Poate ca oamenii nu mai au bani sa cumpere bunuri de lux, masini, case dar cu siguranta vor avea bani sa cumpere o pralina de ciocolata sau de ce nu o gogoasa in plus la micul dejun?
Natura rasplatei poate s-a schimbat, dar ea ramane indiferent de cata recesiune am avea.

Aproape orice produs care este plasat la locul potrivit la momentul ptrivit, poate reprezenta „mica rasplata” pe care o cauta orice consumator.
In concluzie, nevoile consumatorilor devin in aceasta perioada mult mai directe si focusate.

Tot datorita crizei, consumatorul se foloseste de mecanisme de aparare pe care inainte nu le folosea acum ele fiind metodele prin care isi redefineste mintal situatile frustrante cum ar fi pierderea jobului , pentru a se proteja de situatia in sine, dar mai mult pentru a putea depasi impasul in care se afla.

Una dintre teorile care stau la baza schimbarii consumatorului datorita perioadei de criza este  « Piramida lui Maslow »

Daca privim piramida lui Maslow, oamenii se vor intoarce acum la baza, nu chiar la primul sau al doilea nivel, dar vor ajunge din nou la nivelul 3 al piramidei ce se refera la nevoia de dragoste, prietenie, siguranta, protectie pe care o gasesc doar alaturi de familie si prieteni.

Leo J. Shapiro, urmareste comportamentul consumatorilor inca din anii 1930.

Acesta a susutinut ca , in vremuri de criza financiara si economica « oamenii sunt mai sanatosi si mai tristi. Cazurile de suicid cresc si sanatatea mentala se poate deteriora ».

Ceea ce afirma Shapiro, se confirma in cazul consumatorilor si in aceasta perioada de criza, creste numarul depresilor ca si exemplu : un consumator  care detine un credit bancar mare , insa datorita crizei economice  isi pierde jobul, acest job fiind unica resura de a-si achita creditul si alte cheltuieli aferente intretinerii unei famili, fiind « capul » familie, poate ajunge usor in aceasta perioada sa sufere de  depresie.

In ultima jumatate de an, in intreaga lume, vinzarea antidepresivelor a crescut cu 25%. Motivul? Criza economica in care, din pacate, inca ne aflam. Unul dintre cei mai celebri psihologi din lume, dr. Daniel Freeman, a facut un ghid al persoanelor lovite in plin de declinul finanaciar si care trebuie sa duca o batalie si cu depresiile asociate. Deci ce e facut?

• Definiti clar in mintea dvs. problema reala pe care o aveti. Doar astfel puteti gasi solutii.
• Ganditi-va ce ati facut in trecut cand ati fost afectat de depresie. Cum ati reusit sa o invingeti?
• Apelati urgent la un prieten din trecutul dvs. care v-a ajutat si altadata.
• Gasiti activitati indiferent de cat de grava e depresia. Si mai grav este sa stati in casa si sa nu faceti nimic. In felul acesta, boala se agraveaza.
• Alta tehnica e sa va faceti griji doar 20 de minute pe zi, cel mai bine in cursul diminetii. Notati toate solutiile care va trec prin cap in cursul zilei, dar analizati-le doar in acest interval.

Un studiu recent arata ca depresia, indiferent de cauza, poate fi combatuta prin “regula celor cinci elemente dintr-o zi”: interactionati cu alti oameni, mergeti pe jos, fiti curios, invatati ceva nou , ajutati alti oameni.

 Ramanem tot in domeniul sanatati, in articolul prezentat,  tot Leo J. Shapiro, se refera si la consumatorul de medicamente, in articole se face referire mai exact la laxative, care spune el ca ca « in timpul recesiunii, laxativele sunt vandute cel mai bine. Cauza principala fiind stresul si dorinta de a lupta impotriva presiunilor la care sunt supusi. » .

In cadrul consumatorilor de medicamente si aici ne referim la cei care au boli cronice criza fie ca  exista sau nu , ea trebuie infranta pentru ca aceasta categorie de consumatori necesita de acele medicamente, aici nu putem vorbi de o schimbare in cadrul acestor consumatori, in schimb putem vorbii de o accentuare a problemei pe care o au datorita crizei financiare.

Un exemplu ar fi probleme care apar in randul faramacilor, datorita crizei finaciare, probleme care se resfarang tot asupra consumatorului de medicamente .

« Multi farmacisti prefera sa spuna ca nu au medicamentele in stoc decat sa iasa in paguba, informeaza Evenimentul Zilei in editia electronica de joi.
 « Am diabet zaharat si ma plimb de la o farmacie la alta cu reteta in mana si nu reusesc sa iau medicamentele. Un farmacist mi-a spus ca sunt probleme cu preturile si ca, pana nu se rezolva criza de la Bucuresti, nu are ce sa faca », marturiseste, citata de publicatia centrala, Elena Soare. 

Acest aspect nu face decat sa agrveze starea de sanatate a consumatorului, dar nu doar fizic cat si psihic.

In ceea ce priveste satisfactia si insatisfactia consumatorului in perioada de criza , consumatorul tinde sa fie satisfacut de un produs care inainte de criza finaciare , nu era multumit, dar acum se adapateaza noului stil de viata pe care incearca  sa il construiasca sau sa il reia pentru ca , dupa cum spuneam in aceasta perioada consumatorul are trendinta de a se intoarce la vremurile din trecut.

Sunt anumiti factori care influenteaza comportamentul consumatorului (Dubois şi Jolibert) :

-   factori individuali, în care includ: personalitatea, stilul cognitiv, stilul de viaţă şi riscul perceput;

 -   factorii mediului, care se referă la: factorii socio-demografici (curba vieţii de familie, clasele sociale), grupuri de referinţă, familia, mediul economic.

          In ampla analiză pe care o face comportamentului consumatorului, Ph. Kotler porneşte de la analiza factorilor care îl influenţează, grupaţi în:

 -   factori culturali, reprezentaţi de : cultura, subcultura şi clasa socială;

 -   factori sociali, care includ : grupuri de referinţă, familia, roluri şi statusuri;

 -   factori personali, care se referă la : vârsta şi stadiul din ciclul de viaţă, ocupaţia, stilul de viaţă, circumstanţele economice, personalitatea şi părerea despre sine;

 -   factori psihologici, desemnaţi prin : motivaţie, percepţie, învăţare, convingeri şi atitudini.

De asemenea, evidenţiem clasificarea pe care o prezintă R. Boier (R. Boier, Comportamentul consumatorului, Ed. Graphix, Iaşi 1994) prin cele trei grupe:

1. Factori individuali ai comportamentului consumatorului , care includ: nevoile şi motivaţiile, personalitatea şi imaginea despre sine, stilul de viaţă, atitudinile şi preferinţele;

2. Factori sociali, reprezentaţi de : familie, grupuri de referinţă şi lideri de opinie, rol şi statut social, clase sociale;

3. Factori culturali.

Fiecare dintre acesti factori fiind evidentiati in cadrul proiectului prezentat, fie ca am facut referire la consumatorul de muzica, consumatorul de medicamente sau consumatorul de diverse produse incepand cu cele alimentare si terminand cu cele legate de vestimentatie.

  Putem spune ca,  in final cine depaseste criza se depaseste pe sine insusi fara a ramane “depasit”. Cine atribuie crizei esecul isi ameninta propriul talent si respecta mai mult problemele decat solutile .

Adevarata criza , este criza incompetentei, in loc de toate acestea mai bine sa muncim sa terminam o data cu singura criza amenintatoare « tragedia de a nu dorii sa luptam pentru a depasi »

Bibliografie

1. Gueguen Nicolas (2006), Psihologia consumatorului , Ed. Polirom
2. D.Petre, D. Iliescu (2005), Psihologia reclamei si a consumatorului , Bucuresti , comunicare.ro
3. Horia Pitariu (2005) Psihologia Reclamei , Ed. Polirom Bucuresti
4. Revista Business Magazin –www.businessmagazin.ro
5. http://www.dailybusiness.ro
6. http://moneyexpress.money.ro/articol
7. www.ziare.com/business/economie

Gestalt Terapia

Gestalt terapia, este o terapie prin excelenţă a contactului uman, focalizată mereu pe irepetabilul ontologic numit "aici şi acum". Gestalt terapia îşi are rădăcinile în munca lui P. Goodman, K. Lewin,  F. Perls, K. Goldstein însă marele merit pentru ceea ce a devenit astăzi gestalt terapia îl are şcoala de la Cleveland. Printre cei care au construit şi deconstruit deopotrivă, promovând rezultatele muncii lor şi a predecesorilor, restatuând repere ale demnităţii si respectului, să-i amintim pe: Gordon Wheeler,  E. Nevis, S. Nevis, I From, E. Polster, J. Zinker... deşi lista poate continua cu mulţi, mulţi alţii...

Intre 1910 – 1912 apare, ca reactie la asocianism o noua si prolifica directie de investigatie psihologica: gestaltismul sau psihologia formei/structurii. Gestaltismul afirma prioritatea intregului asupra partilor operand globalist – introduce conceptele de camp si organisare.

        Teoreticienii sai mai de seama sunt:

-         Max Wertheimer (1880 – 1976),

-         Kurt Koffka (1886 – 1941)

-         Kurt Lewin (1980 – 1947) care se constituie in asa numita scoala de la Berlin.

    Idea gestaltismului ii apartine lui M. Wertheimer in timpul unei calatorii cu trenul; el se intereseaza de perceptia vizuala a miscarii. La coborare cumpara un stroboscop pentru copii (aparat ce permite examinarea miscarilor periodice ale unui corp; efectul stroboscopic este folosit in discoteci si chiar cinematografia creaza iluzia miscarii cu o frecventa de 24 de cadre pe secunda) si incepe sa experimenteze cu el.

     Gestaltteoria sau teoria formei pune in evidenta elementele configuratiei acordand prioritate totalitatii in domeniul perceptiei.

     Gestalt (germ.) inseamna configuratie, strctura, forma. Gestalt este o organizare a campului.

      Elemente ale teoriei gestaltiste:

-         toate fenomenele psihice sunt organizate in structuri/configuratii integrale; ele sunt realitatile primare ireductibile la partile subordonate intregului;

-         cateva teze fundamentale:

1.      Conceptul de forma – gestalt: orice experienta pe care o facem are o forma, sunt percepute “intreguri” organizate, dar delimitate in unitati individuale ce se detaseaza de un fond si care impreuna formeaza o structura;

2.      Senzatia si perceptia – perceptia este o suma de senzatii (o melodie e perceputa integralist, chiar daca lipsesc unele note – ea nu este o suma de sunete/note, ci o totalitate perceputa ca atare, avem aici contrariul de nonsumative – intregul e mai mult decat suma partilor; daca melodia este cantata la alte instrumente, pastrand insa aceeasi structura, o putem recunoaste;

3.      Conceptul de camp, izomorfismul; aveam trei campuri:

-         campul fizic: pozitie, marime si raport al obiectelor;

-         camp cerebral: proiectia corticala a stimulilor

-         camp perceptiv: senzatiile inregistrate de organele de simt;

          Izomorfismul este asemanarea dintre obiectul fizic si cel perceput de minte, dar nu cu proiectia retiniana, caci: “Psihologia trebuie sa se intereseze de realitatea fenomenala, de modul direct in care obiectele apar subiectului. Planul fenomenal constituie un nivel de realitate deosebit de cel fizic.” (Enciclopedie de filosofie si stiinte umaniste, DeAgostini, 2004, p. 878) Planul fenomenal este cum percepem noi lumea din jur si nicidecum lumea insasi! (toate iluziile optice, auditice, etc) Iar planul fenomenal este deja organizat intr-o structura/forma (Gestalt). Experienta mentala se vede astfel configurata, ea e o experienta a totalitatii unde semificatia elementelor e data de vecinatatea si cuprinderea lor in asnamblul in care se afla. (Ex: cercul desenat cu puncte sau linii intrerupte). Campul fenomenal se organizeaza dupa principii innascute.

   Cel care a dezvoltat notiunea de camp psihologic a fost K.Lewin; inteles ca ansamblu de interdepedente fizice, bilogice, psihoce si sociale care determina comportamentul unui individ sau grup. Iar campul social duce la intelegerea semnificatiei si pozitiei persoanei in grup functie de interdependentele membrilor si a raporturilor lor cu mediul – ecologia grupului.

Terapia gestaltista

        Pleaca de la premisa ca rezolvarea problemelor este de fapt o restructurare – situatia problematica apare ca avand o lacuna acoperita si deci invizibila, prin inlaturarea acesteia se completeaza structura. Situatia problematica (nerezolvata) e o situatie deschisa ce creeaza tensiuni. Restructurarea sau redirectionarea gandirii (pentru rezolvarea problemei) are in vederea experienta cu functiile ei pozitive – ce sunt un sprijin in rezolvare – si functiile negative  ce se manifesta ca rezistente ce trebuie depasite.

      De multe ori e nevoie de iesirea din cadrul fixat, de pilda “experienta celor noua puncte” (apud, P.Watzalawick, Changements, 1975, p. 43-46)

Allport pune sub semnul intrebarii notiuea de eu pe care o vrea inlocuita cu proprium  care are simt corporal, autoapreciere, self –identitate, gandire rationala, imaginea de sine, tendinte proprii.

              Sistemul  personalitatii – produs complex al dotarii biologice (genetice), modelarii culturale, stilului cognitiv si cautarilor spirituale. La intrebarea: “ce este omul?” din orice teorie a persoanlitatii nu se poate raspunde reductiv, ci avand in vedere devenirea umana.

             In viziunea neogestaltista selful  nu exista! Pentru ca: “...selful este fenomen aflat in curs de desfasurare la frontiera contact dintre  mine insumi si mediul mei imediat” (S. Ginger, Gestalt terapia, 2002, p. 56). Avem mai degraba “adaptarea la” si “confruntare cu” determinate de situatia aici/acum, adica o intreaga interactiune a campului individual cu cel grupal sau social. Omul in sine, aparent un intreg, are, dupa Ginger,cinci dimensiuni grupabile in pentagrama:

1.      Fizica: corpul, senzorialitatea, motricitatea, sexualitatea fizica

2.      Afectiva: inima, emotiile si sentimentele, relatiile de iubire, celalalt;

3.      Rationala: “capul” (mintea) ideile, imaginatia;

4.      Sociala: ceilalti, mediul socio-cultural

       Spre deosebire de psihanaliza (care accentua trecutul aducandu-l in prezent) Gestalt se intereseaza de totalitate: noi suntem “impinsi” de trecut dar si “atrasi” de viitor (de planurile, expectantele sau dorintele noastre). Fata de analiza freudiana, Gestaltul prefera sinteza, incercand sa inteleaga integritatea individului; nu atat continutul si “de ce-ul” cat forma si structura ei sau “cum-ul”. Deplasarea de accent se face dinspre profunzimi spre suprafata verticala diacronica psihanalitica se vede organizata in sincronicitatea gestaltista.

     Din subiectul german Gestalt avem verbul gestalten – a forma o structura cu sens sau semnificatie. De aici cautarea sensului inscrierii noastre in structurile individuale, grupale, sociale sau ecologic-globale. Gestalt terapia reabiliteaza individul incadrat in campul social, creativitatea, originalitatea si functionalitatea lui. Ceea ce intereseaza este dezvoltarea armonioasa si deplina a resurselor personale intr-un stil de viata creativ si interactiv.

    Terapia gestaltista se bazeaza pe metoda fenomenologica (E. Husserl) de explorare a constientei. Se pot distinge trei etape:

1)      Regula epoche – se pun intre paranteze propriile expectante, inferente, prejudecati, interpretari, etc.

2)      Regula descrierii – ne ocupam numai cu descrierea celor percepute si nu cu explicarea sau judecata lor

3)      Regula orizontalizarii – fiecare item descris se trateaza in mod egal cu toti ceilalti.

       Rezulta de aici o echivalare lipsita de ierarhizari, o nivelare a importantei datelor experienteiconcrete, categorizarile se fac in functie de ceea ce percepem. Terapeutul gestaltist observa sincronic comportamentul, gesturile, mimica, tonul, etc. (judecatile sau inferentele lui sunt puse in paranteze).

      Un alt principiu terapeutic este crearea unui “spatiu dialogic” in care clientul sa se exprime – incluziunea ; terapeutul se supune experientei reciproce fara sa incerce sa o controleze, el se implica cu intreaga personalitate. Despre terapia Gestalt se poate spune ca: “....se apropie deci de notiunea de dezvoltare personala de realizare deplina a potentialului uman care difera in mod explicit de abordarile normalizatoare, centrate pe sanatate si adaptare sociala” (S. Ginger, Gestalt Terapia, Arta contactului, 2002, p. 17). Poate fi subliniat faptul ca unele principii Gestalt (“aici/acum”, importanta contextului, a observatiei, etc) au fost preluate si folosite de terapia familiala sistematica.

Relatia terapeutica presupune in gestaltterapie existenta a patru caracteristici ale dialogului (dupa G. Yontef §i J. Simkin, 1989,pag.325):

• Includerea.

Aceasta inseamna a pune pe fiecare, in cea mai mare masura posibila, in experienta altuia, "in pielea altuia", fara a-l judeca, analiza sau interpreta, In timp ce-si  pastreaza simultan sensul prezentei sale separate, autonome, ca martor sau observator focalizat.

Se practica, in alti termeni, un mod de a-l experimenta pe celalalt, de a-l simti si  trai din

interior (fie acesta o persoana semnificativa din viata subiectului, fie pe altcineva din grupul terapeutic, fie chiar pe sine insusi  intr-o alta  ipostaza, din alt timp si  loc). Includerea centreaza dialogul terapeutic pe explorarea si  constientizarea  relatiei eu-tu sau eu-el, din perspectiva lui "tu" si  a lui "el".

Prezenta.

 Terapeutul gestaltist se exprima pe sine pacientului, se face simtit de catre acesta,

i se dezvaluie. In mod regulat, judicios si cu discriminare, prezenta terapeutului se exprima prin observatii, preferinte, sentimente, experiente personale traite aici si acum, ganduri. Impartasindu-si propria experienta, ceea ce simte in dialog, terapeutul il  ajuta pe pacient sa invete sa aibe incredere si  sa-si utilizeze experienta imediata pentru a-si creste gradul de conastientizare. In felul acesta, el modeleaza raportul fenomenologic si evitand sa-i ofere interpretari sau solutii, prin chiar prezenta lui, il determina pe client sa se deblocheze, sa se bizuie pe experienta lui imediata ca instrument de crestere a autoconstientizarii, sa se autodescopere si autointeleaga. Astfel, prezenta vie, autentica a terapeutului si abtinerea de la propriile interpretari, faciliteaza dezvoltarea prezentei autonome, implicate si active a c1ientului, evitand dependenta terapeutica, atat de frecventa in alte terapii, care practica  un alt tip de relatie terapeutica (ca de pilda, prezenta neutrala si frustranta in psihanaliza ca modalitate de declansare a transferului ce

structureaza ulterior relatia pe modelul "parinte-copil" sau "medic-pacient", sau cea

expert-atotstiutoare si manipulativa in terapia cognitiva si In cele comportamentale, pe

modelul "profesor-elev").

• Responsabilitatea in a dialoga.

 Contactul terapeutic este mai mult decat a face ceva unul pentru altul. EI este ceva ce se intimpla intre doi oameni si care rezulta din interactiunea dintre ei. De aceea, terapeutul gestaltist are raspunderea modului in care se intra in  dialogul, abandonandu-se pe sine si implicanduse in interaciune, dar implicandu-l in egala masura si pe client sa devina responasabil de acest dialog. Aceasta permite contactului sa se  realizeze, mai curand decat sa fie manipulat, "Tacut" in scopul urmaririi, (controlarii) unui rezultat. Se intelege de aici, cine are  raspunderea pentru dialog este de inteles  sa se desfasoare  ca un fenomen natural, sincer, autentic participativ si  nu artificial, contratacut intentional.

• Dialogul este trait, si simtit , pe viu.

In terapia gestaltista dialogul este mai mult decat "a vorbi". El este mai ales trait, simtit, experimentat pe viu, in minte si in trup, deodata.

Gestalt-terapia, de la constientizare de sine la adaptare creativa in  integrare holista :

De aceea modelele  de dialog sunt foarte diverse si dinamice, putand implica mijloace expresiv-artistice: dansul, miscarea simbolica expresiva, ritmurile si sunetele, muzica si cuvantul. Metafora, in expresie verbala , ritmic- melodic sau corporal, devine unul din instrumentele cheie In dialogul gestalt terapeutic, sporindu-i puterea vindecatoare si transformativa.

Toate aceste modalitati de comunicare declansaza si mobilizeaza energiile dintre

participanti , punandu-le in miscare. Explicarea experientei prin mijloace expresive nonverbale, constituie o importanta  contributie a gestalt-terapiei in  largirea posibilitalilor de experimentare fenomenologica. Trebuie precizat insa ca interactiunea terapeutica este limitata de principii etice, de adecvare ("ce se potriveste"), de sarcina terapeutica , etc.

Aceste caracteristici ale modului in care se desfasoara dialogul terapeutic gestaltist permit producerea unor modificari semnificative si destul de rapide in modul de a fi al pacientului si de a se raporta la problemele sau simptomele sale.