Platforma online pentru angajarea persoanelor cu dizabilitati!

Asociatia " Centrul pentru recrutarea persoanelor cu dizabilitati " este o organizatie non-guvernamentala creata in anul 2012, ca urmare a proiectului international "Techcamp Global" , care a venit in sprijinul crearii unei platforme online care sa vina in sprijinul persoanelor cu dizabilitati.
Serviciile ce le oferim acopera o gama larga de servicii , precum consilierea, terapia ocupationala, psihoterapia si intermedierea prin intermediul platformei online a oportunitatilor de angajare in campul muncii pentru persoane cu dizabilitati.

Asociatia " Centrul de recrutare pentru persoanele cu dizabilitati " are in vedere crearea unei platforme online  in Romania ,care sa acopere nevoia stringenta a integrarii persoanelor cu dizabilitati in campul muncii.
Vom  implementa un sistem bazat pe crearea profilelor optime si adaugirii experientelor profesionale conform fiecarei categorii de dizabilitate.
Astfel vom putea filtra si trimite direct catre potentialul angajator aplicatiile inscrise, si intermedierea directa online a etapei selectiei candidatului fara deplasarea la sediul viitorului loc de munca.

 

Va invit cu drag sa aflati mai multe informatii de la persoana care s-a gandit sa demareze acest proiect , din  care cu mare bucurie va anunt ca se aude ca voi face si eu parte .

Numele si datele de contact ale persoanei pe care o puteti contacta pentru alte informatii sau sa va indrume spre a putea face donatii , pentru ca acest proiect deosebit sa prinda aripi este domnul Dumitru Cristian Stefan.

str.Arhip Nicolae, nr.3A, Bl.99, sc.F, et.3, ap.113, judetul Prahova, Ploiesti

0726010773 - DUMITRU CRISTIAN STEFAN

 

Militam pentru o viata normala, o viata independenta !

 

https://www.bursabinelui.ro/BursaBinelui/Proiecte/Edizabiljobs---platforma-online-pentru-angajarea-persoanelor-cu-dizabilitati

Recunoaşterea expresiilor faciale şi a emoţiilor cu ajutorul unui joc interactiv pentru copiii cu TSA si Sindrom Asperger

  FaceSay, le faciliteaza copiilor cu tulburari din spectrul autist recunoasterea expresiilor faciale si a emotiilor. TSA (tulburarea de spectru autist) presupune o serie de tulburari cum ar fi autismul, sindromul Asperger si alte tulburari pervazive de dezvoltare. Copiii cu TSA adesea evita contactul vizual, fiindu-le deci dificil sa recunoasca si sa inteleaga emotiile altora si, de asemenea, sa-si aduca aminte anumite expresii faciale. “Programul consta in jocuri interactive care permit copiilor cu TSA sa exerseze pe un avatar recunoasterea expresiilor faciale”, spune Maria Hopkins, doctor si asistent universitar in psihologie, la UAB College of Art and Sciences. Tot ea mai mentioneaza ca “Exercitiile incurajeaza copiii sa se concentreze pe jumatatea superioara a fetei unei persoane, unde comunicarea non-verbala si emotiile sunt exprimate cu ajutorul ochilor”. Pentru acest studiu, Hopkins si profesorul doctor in psihologie, Fred Biasini, au testat 25 de copii cu autism si 24 de copii cu sindrom Asperger, adica, 44 de baieti si cinci fete, cu varste cuprinse intre 6 si 15 ani. Acestia au participat la trei jocuri interactive FaceSay, in medie 20 de minute per sesiune, de doua ori pe saptamana, timp de sase saptamani. Potrivit lui Biasini, “Rezultatele arata ca exercitiile prin acest soft au un impact pozitiv”. O mamica a unui copil autist, participant la studiu, a declarat ca fiul ei poate sa recunoasca emotia de fericire sau suparare, si sa inteleaga si sentimente mai complexe, ca atunci cand ea este ingrijorata sau confuza. Rezultatele echipei UAB au aratat ca participantii cu sindrom Asperger, spre deosebire de cei cu autism, si-au imbunatatit mai mult abilitatea de a citi expresii faciale. De asemenea, echipa a verificat si daca copiii au inteles sau nu conceptele din spatele expresiilor faciale; atat grupul autistilor cat si cel cu sindrom Asperger si-au imbunatatit semnificativ abilitatea de a recunoaste emotiile. Dupa cum a declarat Hopkins, “Copiii care au lucrat cu acest program au demonstrat imbunatatiri in interactiunile lor cu alti copii, la locul de joaca: au folosit mai mult contactul vizual si au urmarit privirea partenerului de joaca”.

Potrivit unei cercetari realizate de psihologii de la Universitatea Alabama din Birmingham, un anumit joc interactiv, pe calculator, numit

Surse Web: sciencenews

 

 

Eu acest articol l-am gasit astazi, cautand altceva pe "minunata" cale de comunicare - internet ... insa fara sa stiu de acest joc , acum un an si doua luni cand am inceput sa lucrez cu copii cu Sindrom Asperger , am inventat un "joc", numit vocabularul emotiilor si anume : am luat de pe internet imagini cu expresii faciale exprimand o anumita emotie, le-am cartonat si pe urma a trebuit ca  persoana sa recunoasca imaginea si sa o asemene cu o situatie pe care a intalnit-o in viata . Dupa ce au fost recunoscute toate emotiile si asemanate cu o intamplare/ situatie din viata persoanei s-a facut un tablou al emotiilor traite. In alta zi folosindu-ma de aceleasi cartoane , am folosit faina, apa, si culori tempera pentru a face aluat din care au luat forma alte emotii si alte situatii de viata. Ambele jocuri au fost folosite in vederea dezvoltarii cognitive si comportamentale ale copilului dar si a dezoltarii motricitatii fine si grosiere.

Tulburarea de personalitate multipla- tulburarea de personalitate disociativa

 

Cu siguranta nu este o tema de care sa va "loviti" zilnic, insa poate va atrage atentia in vreun fel.

Cazurile de tulburare de personalitate multipla asa cum sustin si specialistii nu sunt atat de dese din fericire, insa ele exista intr-o anumita proportie si e bine sa stim cum se manifesta si cum putem sa venim in ajutorul persoanelor care sufera de acesta tulburare de personalitate.

 Din punct de vedere a modalitatilor de recuperare specialistii sustine ca , unul din tratamentele care dau  un rezultat este o combinatie intre terapia cognitiv- comportamentala si hipnoza. O sa va lamuriti din materialul urmator de ce anume o asemena combinatie a terapiilor este benefica. Ce este pana la urma tulburarea de personalitate multipla?

Tulburarea de identitate disociativa este o tulburare in care persoana are mai mult decat o identitate distincta sau o stare de personalitate. Cel putin doua din aceste personalitati preiau controlul asupra comportamentului persoanei afectate.

În „Manualul pentru diagnosticarea tulburărilor mentale“ (DSM-IV), personalitatea multiplă este inclusă în grupa tulburărilor disociative (sau a nevrozelor isterice).

Specificul îl constituie existenţa în aceeaşi persoană a două sau mai multe personalităţi distincte. Aceste „alte“ personalităţi sunt dezvoltate parţial sau în totalitate şi preiau în mod repetat controlul. Trecerea de la o personalitate la alta se realizează într-un anumit interval (de la câteva secunde sau minute, la câteva ore sau zile). Cauza acestei tulburări este, în general, o situaţie de viaţă foarte dificilă căreia persoana nu îi poate face faţă şi pe care o găseşte dezagreabilă. După ce a epuizat toate mijloacele de luptă interioară cu această situaţie critică, persoana încearcă să o evite şi se refugiază într-o „altă personalitate“. Această „altă personalitate“ poate avea un alt temperament, un alt caracter, alte aptitudini.

 

Boala a fost descrisă de Alfred Binet (1857–1911) în cartea Le dédoublement de la personnalité et l'amnésie périodique, carte apărută și în România în 1998, tradusă fiind de Michaela Brândușa Malcinschi cu titlul Dedublarea personalității și inconștientul.

Acest fenomen psihopatologic de disociere a unității personalității prin dedublarea ființei, duce la apariția a două euri diferite, care evoluează succesiv sau simultan. Cele două euri coexistă, unul fiind normal și conștient iar celălalt patologic și bazat pe o motivație inconștientă. Acest sindrom este întâlnit în isterie, stări maniacale, psihoze alcoolice și schizofrenie.

 

 Personalitatea multiplă - fenomen disociativ

 Nu puţine sunt cazurile când se observă că, în funcţie de situaţie, un individ

 poate etala „faţete” diferite ale personalităţii sale, fără ca această „disociere” să fie

 cu necesitate, o expresie a fenomenului de personalitate multiplă. Sintagma „faţetă”

a personalităţii, folosită ca figură de stil, trimite la „faţă”, „înfăţişare” şi la grecescul „prosopee”, derivat din «prosopon» care înseamnă „mască de teatru”, desemnând tendinţa irepresibilă a psihicului uman de a-şi modela personalitatea, de a se exhiba de manieră teatrală, de „a face faţă”.

Modificările personalităţii se reflectă uneori printr-o „dedublare” sau, mai degrabă, o „fragmentare a Eului”1. La un număr mare de persoane aflate în condiţii  dintre cele mai diverse, se constată că unitatea normală a conştiinţei este anulată şiîn consecinţă, apar mai multe conştiinţe distincte, fiecare având „percepţiile sale,memoria sa şi chiar caracterul său moral”. Cunoscute sub denumirile de „sindrom de personalitate dublă sau multiplă”, „tulburare de identitate disociativă”, „personalităţi alternante”, „clivaj al Eului” sau „diviziune subiectivă”, dintotdeauna fenomenele de disociere a personalităţii au avut un efect magic, fascinându-i în egală măsură, atât pe savanţi, cât şi pe profani.

 Atracţia neobişnuită pentru acest tip de fenomene a fost puternic întreţinută de credinţa, general răspândită (dar, „pe furiş” admisă!), că într-unul şi acelaşi individ „sălăşluiesc” mai multe suflete...

 Fenomenele disociative şi cel mai spectaculos aspect al acestora, sindromul personalităţii multiple, constituie un domeniu vast şi complex, care relevă că

 „difracţia” personalităţii umane „afectează în egală măsură atât oamenii de rând, cât şi savanţii”; atât unii cât şi ceilalţi se pot dovedi a fi în anumite situaţii (de cele mai multe ori de natură patologică), „alteraţi” (în sensul de alterare a relaţiei cu alter-ego) şi „dedublaţi”.

 Disocierea poate să apară la orice individ uman „normal”, care ar prezenta tendinţe mai mult sau mai puţin disociative, ocupând astfel poziţii diferite de-a lungul unui continuum linear, în timp ce „multiplii” ar fi cei mai „disociaţi” dintre toţi; ei se situează la punctul extrem al acestui continuum manifestând ceea ce se numeşte în limbajul actual de specialitate: tulburare de identitate disociativă (I.Hacking, 1998, p. 44).

Natura acestor „lumi interioare”, structura şi complexitatea lor este limitată de imaginaţia şi cadrul de referinţă al individului. Alter-ego-urile sunt „reticente” atunci când trebuie să-şi dezvăluie identitatea. În concepţia lui Karl Jaspers, tulburările de identitate sunt tulburări ale  conştiinţei de sine, caracterizate prin alterarea sau pierderea sentimentului de a fi  identic cu sine însuşi şi aparţin tabloului caracteristic sindromului de depersonalizare. Pot fi însoţite de pierderea sentimentului de autonomie şi de unitate a Eului, creând impresia de dedublare.Însă, pe lângă cazurile de dublă conştiinţă, explicate prin „transformările” conştiinţei individuale, se întâlnesc şi cazuri în care nu este scindată întreaga personalitate, ci „se desprind din ea doar fragmente mai mici”, acest fenomen fiind mult mai probabil şi mai frecvent.

 Pornind de la raportul de complementaritate dintre conştient şi inconştient, fundamentat pe principiul coincidenţei contrariilor, al lui W. Pauli, C. A. Meier lansează o întrebare cel puţin bizară, cu privire la existenţa unui „conştient aproximativ”, adică o stare intermediară între conştient şi inconştient, care ar putea explica în bună parte apariţia acestor fenomene, la nivelul personalităţii umane.

 

 

 Surse : Elena Osicianu "Personalitate multipla"

             Psihopatologie si psihiatrie pentru psihologi

             DSM IV