Relatiile
sociale sunt importante pentru toti oamenii , dar marea majoritate a
persoanelor diagnosticate cu TSA prezinta dificultati majore in a stabili si a
dezvolta relatii sociale.
Dezvoltarea unor relatii sociale presupune
dobandirea unor abilitati sociale , cunoasterea unor reguli nescrise pe care
persoanele tipice le preiau din comportamenul observat la alte persoane sau pur
si simplu reprezinta un reflex.
Insa , la copiii si persoanele cu TSA firescul sa zic asa, se invata si el, totul la ei e un comportament care trebuie invatat.
Din
acest motiv nu trebuie sa ii grabim in a mastera , automatiza sau in a
generaliza ceva. Fiecare persoana, copil are un mod propriu de achizitii si
deprinderi a unor abilitati, insa cu toate acestea regasim si repere dupa care
ne putem ghida sau ajuta un copil cu TSA in dezvoltarea relatiilor sociale.
Antrenamentul
abilitatilor sociale – povestile sociale reprezinta o metoda prin care putem
veni in sprijinul copiilor cu TSA , astfel incat ei sa fie pregatiti sa faca
fata unei situatii sociale . Daca de exemplu ei trebuie sa participe la un
eveniment vom prezenta acel eveniment cu ajutorul unei povesti sociale, fie ca
folosim cartonase de strategie cu imagini , fie ca folosim jocul de rol, atunci
cand vorbim de adultii cu TSA.
Povestile
sociale , au deobicei propozitii descriptive despre contexte , personaje ,
emotiile si gandurile lor, astfel ca ii orienteaza catre comportamente si
reactii adecvate.
Povestile
sociale si conversatiile din benzile desenate pot sa fie adaptate la multe
contexte si situatii care urmeaza sa fie experimentate de copii cu TSA.
O
alta modalitate prin care putem consolida si dezvolta totodata relatiile
sociale atunci cand ne referim la persoanele cu TSA , o reprezinta grupurile de
dezvoltare personala, in mod special atunci cand este vorba despre un
adolescent inalt functional, dar cu dificultati in aria relatiilor sociale. Un
grup de dezvoltare persoanala cu adolescenti tipici, care pot sa fie exemple de
„Asa Da” si „Asa Nu” din punct de vedere social, dar si din punct de vedere a
gestionarii proprilor emotii din punct de vedere social.
Indiferent
ca suntem tipici sau atipici atunci cand ne dorim sa construim, sa dezvoltam
sau sa consolidam relatiile sociale, sa nu uitam de cateva incrediente cheie:
intelegere, respect, claritate, iubire si acceptare.
Socializarea incepe din primii an de viata, de aceea atunci cand observati la copilul dumneavoastra aspecte care nu sunt tocmai cum ar trebui sa fie la o anumita etapa de varsta din punct de vedere al socializarii , nu evitati in a consulta si un specialist .
Socializarea 1-2 Ani
1.Imită
adultul în diverse activități(aranjează îmbrăcămintea , întinde așternutul ,
manevrează vesela).
2.Se
joacă cu alt copil fiecare făcând activități diferite.
3.
Participă la jocuri cu un alt copil timp de 2-5 minute.
4.
Acceptă absența părinților prin continuarea activității, exprimându-și eventual
supărarea pentru moment.
5.
Explorează activ mediul înconjurător .
6.
Participă la jocuri de manipulare (trage sfoara, prinde cu ambele mâini o
jucărie , o rotește ), împreună cu alte persoane.
7.
Îmbrățișează și duce în brațe o jucărie de pluș.
8.
Repetă acțiuni care produc zâmbete și atrag atenția.
9.
Aduce cărți adultului pentru a-i “citi” sau să le “citească” împreună.
10.
Trage o altă persoană pentru ai arăta o serie de acțiuni sau obiecte.
11.
Își trage mâinile sau spune “nu-nu” când se afla în apropriere ce îi amintesc
interdicția.
12.
Așteaptă să fie schimbat, alimentat când este plasat în scaunul înalt sau pe
masa de schimbat.
13. Se
joacă cu alți 2-3 copii.
14.
Își împarte jucăriile sau mancarea cu un alt copil atunci când i se cere .
15.
Saluta pe copiii de vârsta sa și persoanele familiare când i se aduce aminte .
16.
Îndeplinește ceea ce îi cer părinții 50% din timp. (Sursa : Test Portage)
