Paulo Coleho, spunea intr-una
din cartile sale ca, daca acceptam tot ceea ce e gresit in noi- si chiar si
asa, credem ca meritam o viata vesela si fericita – atunci deschidem o
fereastra , e primul pas in care am incetat sa mai vorbim de sentimente si
incercam sa le si ascultam, sa le si intelegem si aici nu ma refer la
sentimentele altora fata de noi ci la sentimentele noastre. Deschidem fereastra
pentru a primii ce avem mai bun si mai frumos in noi.
Cand un capitol se incheie ,
cand o relatie ia sfarsit , suferim de cele mai multe ori o pierdere, aceste
pierderi sunt de mai multe tipuri. Probabil acum va intrebati de ce vorbind
despre iubire (un sentiment pozitiv), am ales sa pun in puzzle si pierderea (un
sentiment negativ), e simplu cand iubim, cum spuneam si in articolul precedent
simtim ca totul e ceva de nedescris, ca plutim... dar se intampla de asemenea
atunci cand iubim sa si pierdem. Vreau sa intelegeti prin acest articol ca o
pierdere nu inseamna ca noi trebuie sa ne pierdem sinele, identitatea, vreau sa
intelegti ca nu e suficient sa vorbim
despre iubire, pierdere, suferinta, zambete , bucurie , daca nu le si traim. A
vorbii inseamna a trece prin filtrul gandirii, iar a te pune in situatie, a
experimenta, inseamna a trece totul prin filtrul sufletului.
Atunci cand reusim sa trecem
tot ceea ce am trait atat printr-o sita
a sufletului cat si prin filtrul gandirii, inseamna ca ne-am vindecat, inseamna
ca am reusit sa nu ne pierdem pe noi insine, inseamna ca am gasit echilibrul
dintre iubirea fata de noi si fata de partener.
Louise Hay, descrie pierderea
ca fiind de trei tipuri, cu siguranta
atat eu cat si tu si cei de langa noi
le-am experimentat candva, doar ca nu ne-am gandit ca ele se numesc astfel : pierderea complicata, pierderea care te
face sa te simti in doua luntri si pierderea neasumata public.
O sa va vorbesc despre pierderea complicata, am mai spus si in
articolul precedent ca, aven tendinta de a ne complica singuri viata, de aici
si pierderile si iubirile noastre sunt complicate. De obicei o pierdere o numim
complicata atunci cand nu ne asteptam ca aceea pierdere sa se intample.
Datorita acestui fapt apare si imposibilitatea de a reactiona si de a avea
tendinta de a ne izola, dar trebuie sa va reamintesc ca oricat de complicate ar
parea ca sunt lucrurile, oricat de complicata ar parea ca este pierderea
suferita, intodeauna exista posibilitatea de vindecare, numai de noi depinde
daca vrem sa ne vindecam . Sa luam ca exemplu o situatie prin care cred ca
am/ati trecut fiecare intr-un anumit moment din viata. Intr-o relatie in care un partener isi
doreste ca relatia sa se incheie, iar celalalt nu, cel care nu isi doreste ca
relatia sa se incheie, pentru a accepta
mai usor incheierea aceste relatii si pentru a se vindeca de aceasta pierdere,
ar putea sa se gandeasca astfel: “Chiar
daca nu inteleg deocmadata care este adevartul motiv al despartirii noastre
accept aceasta realitate si aleg sa merg mai departe cu amintirile frumoase pe
care persoana langa care am trait mi le-a daruit , fac acestea pentru a ma
vindeca.”
Modul in care noi gandim
construieste puzzelul numit “viata”. Gandim pozitiv- atragem pozitiv, gandim
negativ- aspecte negative vom traii. Cauta in tine resursele de a experimenta,
de a tarii o iubire si atunci iubirea o sa apara nu mai devreme , nici mai
tarziu, o sa apara exact la momentul potrivit. Nu-ti fie teama sa cauti in
tine, ai sa gasesti intodeauna ceea ce o sa ai nevoie, nu uita ca esti un
puzzle, al caror piese sunt lucruri pe
care le gasesti in marea ta cautare.
“Am
descoperit ca si cautarea poate fi la fel de interesanta precum gasirea. Atata
timp cat ne invingem teama.” Paulo Coelho
