 |
| Spune NU violentei! |
Sofocle spunea : "Multe lucruri sunt violente, dar nimic mai violent ca omul"... violenta o intalnim pretutindeni, violenta o emottie, o stare negativa care se regaseste in noi toti, chiar mai mult se regaseste si la animale, numai de noi (oamenii) depinde daca ea se va dezvolta sau nu pe parcursul formarii noastre. Violenta o intalnim la televizor, la omul de pe strada de langa noi, in desenele animate ( legat de violenta produsa de desenele animate o sa fie un articol aparte... curand).
O sa abordez violenta avand la baza teorile psihologice dupa cum urmeaza, analiza actelor agresive, ca si a celor violente, arata ca aceste comportamente obisnuite ofensive-verbale sau motorii se declanseaza ori de cate ori individul se confrunta cu un obstacol sau o bariera sociala (un alt individ - rival, un obiect, un animal, o institutie, o idee), care il impiedica sa-si satisfaca interesele si scopurile personale.
Pavelescu in 1969 spunea ca, aparitia neastepata a unui obstacol real sau imaginar intrerupe fluxul normal al actiunii, creeaza o dificultate majora, dezorganizeaza stereotipurile motorii, aduce individul (animal, dar mai ales uman) intr-o stare de criza.
O asemenea stare de criza se numeste ,,frustratie'', stare in care la cei mai multi indivizi se declanseaza mecanisme agresive. La unii oameni insa reactia poate fi regresiva sau represiva - refulatoare.
Fie ca i se ia biberonul unui sugar, fie ca pleaca in ultima secunda tramvaiul pe care vrem sa-l luam ori ni se refuza o gratificatie pe care o consideram ca ni se cuvine de drept, ne simtim frustrati, adica intr-o stare de surescitare subcorticala (emotia de manie), instantele superioare corticale isi pierd pentru moment comanda, dand loc unor actiuni haotice, nestructurate, inconsistente. In starea de frustratie, oamenii nu se comporta dupa legile ratiunii, caile obisnuite ale derularilor comportamentale le sunt dezorganizate, apare o tensiune interioara. Tensiunea interioara este potentata de fenomene fiziologice vegetative care apar in momente critice. Pulsul se accelereaza si se ridica tensiunea arteriala, creste glucoza in sange si nivelul andrelaninei, in schimb descreste capacitatea normala de percepere senzoriala.
Studile arata ca starea de frustrare duce la comportamente agresive intelegand aici atat de factorii frustranti de ordin biologic dar si sociali (de exemplu : se poate constata ca orice infractor este un frustat, dar nu orice frustrat devine logic si infractor) dupa cum ne arata si experienta cotidiana un copil caruia i se smulge jucaria raspunde agresiv ostil, dar exista sanse egale ca el sa fuga la parinti sa se planga de agresori ( de persoana care i-a smuls jucaria).
Daca ne referim la violenta sociala cred ca, trebuie sa ne fie limpede ca nu numai familia sau scoala, cat mai ales cercul de prieteni si colegi pot intari sau inhiba pornirile agresive ale individului. Traiul in mediul violent (subculturi violente), comunicarea frecventa cu indivizi violenti isi pune amprenta pe comportamentul celor din jur, mai ales cand acestia sunt usor influentabili si apartin categoriei de dependenti .
Invatarea sociala pare a avea pe agresivitatea oamenilor o ifluenta foarte importanta. Se utilizeaza agresiunea si pentru obtinerea recompenselor sau pentru evitarea pedepselor. A utiliza pedeapsa pentru reducerea agresiunii, o poate diminua doar temporar, dupa care poate stimula aparitia sa ulterioara. Invatarea agresiunii poate, deasemenea sa se faca prin observarea modelelor agresive.Parintii care-si pedepsesc copiii pentru comportamentul lor agresiv le poate servi ca modele de agresiune si de crestere a agresiunii copiilor lor.
De asemenea cum spuneam mai sus mass-media constituie intr-o anumita acceptiune unul din factorii favorizanti in acest sens.
Violenta in familie se vorbeste mult pe aceasta tema, este dezbatuta din multe puncte de vedere la televizor, in presa scrisa , dar de putine ori se vorbeste despre aparitia violentei in perioada din mica copilarie , in acesta perioada violenta odata cultivata , ramane acolo si la perioada de puber, adolescent si adult. Un exemplu daca exista un patern in mica copilarie , el se va dezvolta in perioada adulta , in multe cazuri in mod inconstient punandu-ne intrebarea "cum am putut sa reactionez asa, eu nu sunt asa", ei bine... cu siguranta acum la perioada adulta aceea persoana nu se comporta frecvent asa, dar la fel de sigur e ca a avut un patern comportamental de asa natura in familie restransa sau extinsa, Cu cat modelele de comportament agresiv au loc mai timpuriu in etapele dominant afectogene, cu atat eul de baza se incarca si invata inconstient raspunsul negativ.
Violenta in familie poate sa aiba la baza si o problema patologica a persoanei care are acest comportament agresiv cum ar fi violenta datortata consumului de alcool. Consumul de alcool este unanim recunoscut ca toxicul cel mai virulent in declansarea comportamentelor agresive atat in sens autodestructiv cat si in cel heterodistructiv.
Alcoolismul reprezinta un pericol social prin potentialul sau agresiv in special in cazul formei cronice fiind recunoscut ca toxic asociat si declansator al comportamentelor agresive. Alcoolul afecteaza in mod egal indivizii care dispun de o personalitate in mod corect structurata si pe cei a caror personalitate este labila. Ambele categorii pot manifesta comportamente agresive in situatia consumului de alcool.
Violenta impotriva femeilor in familie este in primul rand o modalitate de a controla femeia iar pentru a recunoaste acest control sunt extrem de utili termenii in care violenta este exprimata: a-i „arata cine e seful”, „a-i inchide gura”, a o pune/tine la locul ei. Care este acest locul si rolul femeii, nu exista nici o indoiala, in subordinea barbatului, tacuta, obedienta, pasiva. Barbatii care nu stiu sa se impuna astfel sunt, la cele mai mici semne de sovaiala, sanctionati social prin etichete de genul „tinut sub papuc”, „casa in care canta gaina”,
etichete ce ii ataca masculinitatea in incercarea de a o revigora. Chiar daca violenta impotriva femeilor este respinsa principial de oricine este adera la un standard de dezirabilitate sociala sau a fost expus la mesaje care sanctioneaza aceasta violenta, mostenirile care trebuie contracarate sunt foarte puternice si adanc inradacinate in subconstientul colectiv.impotriva femeilor reprezinta numai varful icebergului. Violenta de acasa isi are originea in intreg contextul social, abuzarea femeilor reflectand structurile mai largi ale inegalitatilor economice si sexuale existente in societate. Actele violente sunt alimentate de cultura in care traim si perpetuate cu ajutorul structurilor sociale, putand astfel vorbi si de violenta culturala si structurala impotriva femeilor.
Ina Curic spunea ca, multe din valorile care structureaza viata sociala romaneasca au un puternic substrat patriarhal indreptat impotriva femeilor. Abuzurile impotriva drepturilor femeilor in diferite domenii nu sunt foarte adesea concepute ca o incalcare a drepturilor omului, ci – mai degraba – ca aspecte "normale" ale vietii de zi cu zi. Romania ramane o societate patriarhala, in care femeile sunt privite – in principal – ca mame si sotii si detin pozitii mai putin puternice in societate. Traficul cu femei, prostitutia, violenta domestica si hartuirea sexualasunt privite ca defecte ale femeii.
Echilibrarea relatiilor de putere intre femei si barbati este un efort pe care il putem incepe cu totii in
relatiile noastre personale, examinand modurile in care comportamentele fiecaruia contribuie la perpetuarea acestor relatii de putere inegale. Ceea ce ne sta la indemana tuturor este sa deconstruim legatura dintre masculinitate si violenta, sa ne impotrivim limbajulul sexist si glumelor misogine care inferiorizeaza femeile,
Valorizarea barbatilor cu principii echitabile in relatii personale, atent, sensibil in detrimentul barbatului dur,care stie sa se impuna ar putea fi un inceput. Educarea tinerilor in spiritul non-violentei, este un prim pas spre o psiho-educatie care se poate realiza usor la orele de dirigentie, worksopuri care pot fi sustinute in cadrul cursurilor de la scoala prin care sa fie sanctionata violenta ca o modalitate inacceptabila de a rezolva probleme si conflicte.
Fiecare dintre noi este un actor complice la perpetuarea unui sistem social pe care il recunoastem ca
incorect, nedrept, abuziv pentru o parte din membrii sai. Nu exista martori inocenti vizavi de abuzuri, violenta si agresiune. Fiecare dintre noi are datoria de a se informa si actiona vizavi de aceasta problema.
Inchei acest articol cu urmatorul gand :" Facem cu toţii parte din aceeaşi existenţă. Indiferent pe cine răneşti, în cele din urmă te răneşti pe tine însuţi. Poate că acum nu îţi dai seama de acest lucru, însă într-o bună zi vei înţelege şi îţi vei spune: "Dumnezeule! Acest lucru mi l-am făcut cu mâna mea." Ai rănit pe cineva, crezând că este vorba de un altul. Nu este altcineva. Existenţa este una singură, este o unitate cosmică. Din această înţelegere se iveşte non-violenţa."(Osho)
Inchei acest articol cu urmatorul gand :" Facem cu toţii parte din aceeaşi existenţă. Indiferent pe cine răneşti, în cele din urmă te răneşti pe tine însuţi. Poate că acum nu îţi dai seama de acest lucru, însă într-o bună zi vei înţelege şi îţi vei spune: "Dumnezeule! Acest lucru mi l-am făcut cu mâna mea." Ai rănit pe cineva, crezând că este vorba de un altul. Nu este altcineva. Existenţa este una singură, este o unitate cosmică. Din această înţelegere se iveşte non-violenţa."(Osho)
Sursa de informare : Ina Curic " Violenta impotriva femeilor.
Relatii de putere femei-barbati si forme de manifestare"
