Personalitatea un subiect vast , complicat si complex ar spune unii, deloc de inteles ar spune alti. Cum am definii personalitatea si in ce categorie a personalitatii ne putem incadra fiecare ... cred ca e un subiect "discutat" de multi dintre noi zilnic , constient/ voluntar sau involuntar deseori facem referire la personalitate atunci cand, incercam sa descriem o persoana sau chiar pe noi insine.
Specialistii afirma ca, psihologia personalităţii are scopul in primul rand de a studia diferenţele dintre persoane (descoperind astfel criteriile generale de diferenţiere) şi in al doilea rand de a studia persoana ca un întreg structurat şi unic (Pervin, John, 2001).
Dupa cum am spus mai sus personalitatile sunt diverse si complexe , intalnim in randul cunostintelor personalitati anxioase (cateva trasaturi ale acestei personalitati : tensiune fizica adesea excesiva, permanenta atentie la riscuri , vigilenta fata de tot ceea ce ar putea sa ia o forma neplacuta din punct de vedere a acelei persoane, o dorinta de a detine controlul in permanenta, chiar si in situatii cu un risc redus, griji mult prea intense pentru sine , dar si pentru cei apropriati. s.a). Am vrut sa fac trecerea la personalitatea obsesionala prin prezentarea unor caracteristici ale personalitatii anxioase, deoarece ambele prezinta usoare caracteristici una de la cealalta. O persoana cu o personalitate obsesionala ar fi descrisa de ceilalti ca fiind extrem de atenta la detalii, ar tine mereu ca lucrurile sa se realizeze conform standardelor, nimic creativ din teama de a nu se gresi. O persoana extrem de preocupata ca totul sa fie ireprosabil. Specialistii sustin ca dintre caracteristicile personalitatii obsesionale intalnim :
- Perfectionism : Personalitatea obsesionala este exagerat de atenta la detalii, proceduri, reguli si la organizare adesea in detrimentul rezultatului final;
- Obstinatie: incapatanata , vrea mereu sa se faca cimform planului propus de ea si respectand regulile impuse de ea (personalitatea obsesionala);
- In relatile cu ceilalti prezinta o dorinta de retragere- ii este greu sa isi exteriorizeze emotile pozitive- datorata lipsei de incredere si sentimentului de nesiguranta , adoptand o pozitie formala- glaciala si deseori timida;
- Personalitatea obsesionala este o fire nehotarata este dificil sa ia decizii din aceeasi teama de a nu gresi, de a pierde oarecum controlul care il detine in prezent, de aceea are tendinta de a tergiversa lucrurile si gandeste foarte multe inainte de a lua o decizie, spontaneitatea si creativitatea ifind la un nivel foarte scazut , daca nu chiar inexistent, fiind de asemenea si extrem de constincioasa dusa oarecum in partea patologica.
- Sa le arati ca le apreciati simtul ordinii si al rigorii;
- Sa le respecti nevoia de a prevedea si de a organiza totul in asa fel incat sa nu se simta presati ci apreciati;
- Cand merg prea departe, incercati sa le aduceti critici precise si motivante;
- Sa le aratati ca sunteti previzibili si ca ei se pot baza pe voi;
- Sa le dati sarcini pe masura capacitatilor lor, astfel incat "defectele" lor sa poata sa fie trasformate in calitati;
Cand gelozia patologica sau maladiva isi face prezenta in cuplu incepe usor , usor destramarea cuplului "cosmarul" relatilor poate sa fie numita aceasta gelozie patologica. De ce spuneam ca personalitatile obsesionale au ca si caracteristica si acest element numit gelozie patologica , pentru ca si aici vorbim de o dorinta exgerata de control asupra partenerului si relatiei in sine, dar are la baza o stima se sine extrem de scazuta, o lipsa de incredere in partener si totodata in relatie. Nelinistea partenerului gelos ramane mereu constanta si incontrolabila si mai ales progresiva din nefericire. Cand se pierde controlul , partenerul gelos poate sa devina "gelos" chiar pe gandurile lui si inclusiv pe persoanele care inainte ii garantau ceea mai puternica incredere.
Ca si forma terapeutica atat pentru personalitatea obsesionala cat si pentru persoanele care "sufera" de gelozie patologica putem vorbii de terapia comportamentala, dar si terapia prin metoda psihodramei , care ajuta pacientul sa vada situatia aici si acum. (Vezi articolul "Psihodrama Clasica").