Dragostea...un Joc al Mintii, o Prapastie a Sufletului sau Raiul pe Pamant?

Dragostea e singura punte dintre invizibil si vizibil cunoscuta de toti. E singurul limbaj eficent pentru a traduce lectile pe care Universul le da in fiecare zi oamenilor dupa cum spunea Paulo Coelho, iar atunci cand dragostea nu exista, fie ea din partea partenerului, fie ea din partea familiei, a mediului in care ne traim experientele si le vizualizam, ajungem sa credem ca dragostea poate sa fie si "Prapastia sufletului".

Dintre toate  legendele si povestile de dragoste cred ca una dintre cele mai cunoscute este legenda celtica, Tristan si Isolda, este probabil una dintre cele mai lipsita de compromisuri, care am putea sa o incadram ca fiind dragostea-"Raiul pe Pamant".
 In acesta legenda Isolda vrea sa se razbune crunt pe Tristan pentru ca acesta i-a omorat unchiul, dar cand privirile li se intalnesc , intreaga ura a Isoldei se transforma fara voia ei in afectiune, (dragoste la prima vedere ar spune unii dinte noi).
Iar in momentul in care datorita sau din cauza dragostei ajungem sa spunem ca nu mai judecam sau ca dragostea "prosteste" femeia sau barbatul pentru ca este valabil si invers, putem spune ca dragostea este "Un joc al mintii".
Dar oare ce e dragostea, cum ne indragostim si cum ajung doua persoane sa traiasca sentimente intense, emotii puternice, astfel incat sa treaca de la agonie la extaz si invers? Cum se face ca acest sentiment atat de puternic reuseste uneori sa puna stapanire pe ratiune? De ce dragostea e mai puternica ca ratiunea in cele mai multe situatii?
E atat de simplu si atat de complicat in acelasi timp, doar de noi depinde cum oferim raspuns la aceste intrebari, sunt sigura ca fiecare dintre voi v-ati adresat aceste intrebari . Dar controlul asupra sentimentelor noastre este la noi si nu la cel de langa noi. In fiecare situatie in parte numai "tu", ai control asupra mintii, emotilor si sentimentelor tale.
Creier de femeie si creier de barbat... Stefan Klein in cartea sa "Formula fericirii", ne explica faptul ca, atractia dintre sexele opuse ia nastere in minte. Creierul femeilor si creierul barbatilor sunt programate diferit , pentru ca ele sa-i doreasca pe ei si invers. Bazele acestui mecanism sunt stabilite deja cand fatul se afla in uter, inca dinaintea nasterii suntem meniti sa avem dorinte sexuale, conform autorului citat mai sus.
Cand vorbim despre diferentele de gandire dintre barbati si femei, ele sunt destul de mici, dar in dragoste ele devin uriase.
Conform studiilor , acestea sustin ca anatomia creierului reprezinta una dintre motivele pentru care sexualitatea masculina e atat de inrdudita cu agresiunea , deoarece regiunea preoptica este legata prin mai multe fascicule de nervi , de nucleul amigdalian, centrul care declaseaza printre altele agresivitatea , de aici trecerea de la extaz la agonie.
Cand esti indragostit , lumea ti se pare ca este a ta sau cel putin asa declara cei care sunt indragostiti si trebuie sa ii credem pe cuvant :), cand esti indragostit partenerul ti se pare o fiinta deosebita, minunata si ca aceea fiinta care te-a facut sa te indragostesti de ea nu are egal. Aceste sentimente puternice se asociaza in creier cu o stare de excitatie deosebita , in care limitele eului par sa se dizolve.
Alti cercetatori compara dragostea cu dependenta de stupefiante, o sa spuneti ca nu este o comparatie tocmai potrivita, dar ei sustin ca intr-un caz apare nevoie de droguri iar in celalalt nevoia de persoana iubita , asemanarea dintre cele doua situatii se regaseste in momentul sevrajului sau al despartirii de fiinta iubita. Chiar si consecintele sustin cercetatorii ca  sunt asemantoare senzatia de singuratete, pierderea poftei de mancare, tristetea, insomnia si iritabilitatea.
Dupa cum stim dupa un timp in ambele situatii, daca suntem perseverenti si invatam sa ne apreciem mai mult si sa ne iubim mai mult efectele si dependentei atat de dragostea primita de la persoana iubita cat si de drog scad.
Fericirea, dragostea, sentimentele puternice pozitive sunt pentru creier un izvor al tineretii si prosperitatii. Atunci cand ne indragostim si trecem de la extaz la agonie nu trebuie sa il invinovatim pe cel de langa noi pentru ce i-am permis sa ne faca sa simtim, pentru ca nu este unuicul responsabil pentru ceea ce simtim. Daca ne ascultam sufletul , o sa ajungem intodeauna chiar daca o sa fie si prin suferinta sa intelegem ca dragostea indiferent de unde provine ea nu poate ranii, doar noi putem sa ne ranim pentru ca perimtem ca dragostea sa fie pictata in nunate de gri.
Drgostea nu se descrie, se simte, nu se vorbeste, se traieste din strafundul sufletului, dragostea creaza echibrul dintre ratiune si suflet, dragostea poate sa creeze dependenta, dar poate vindeca in acelasi timp. Dragostea poate sa fie patologica si toxica, daca tii cu dintii sa i te impotriveste. Imi permit sa iti transmit prieten drag, cititor al acestui articol sa-ti ingrijesti sufletul pentru ca el este comoara in care se regasesc toate sentimentele frumoase , datorita caruia esti " aici si acum".

"Dragostea e todeauna noua , indiferent daca am iubit o data , de doua ori, de zece ori in viata- suntem mereu in fata unei situatii pe care nu o cunoastem. Iubirea ne poate duce in Iad sau in Rai, dar undeva ne duce todeauna. Trebuie sa o acceptam pentru ca ea este hrana existentei noastre." Paulo Coleho

Foto: Daniel Radulescu