"Oamenii se cunosc în funcție de împrejurări.
Sufletele se întîlnesc dincolo de orice împrejurare”
Comunicare şi auti-comunicare
În relaţionarea
cu un copil cu autism, trebuie să ne adaptăm la modul lui de percepere,
de gândire şi de comunicare. Utilizând cunoştinţele despre înţelegere acestui
copil unic putem ajunge la stabilirea cu succes a unui contact cu ei.
Comunicarea naturală este o comunicare fără
autism. De comunicarea normală nu suntem de cele mai multe ori, conştienţi.
Vorbim cu celălalt, fără să ne gândim prea mult cum merge convorbirea. În schimb creierul copilului cu autism
percepe în piese de puzzle şi întâmpina dificultăţi în observarea întregului şi
aici intervine auti-comunicarea pe care părinţii din cadrul grupului de suport
au fost iniţiaţi să o folosească.
Copilul gândeşte în piese de puzzle şi răspunde
tot în piese de puzzle, astfel ca părinţii în cadrul grupului de suport au fost
sprijiniţi să se adapteze acestui tip de gândire care facilitează şi în acelaşi
tip eficientizează comunicarea cu copilul cu autism.
Mulţi oameni au o agendă unde îşi scriu
notiţele , uneori folosindu-se de informaţii suplimentare pentru a-şi aminti
mai uşor, în schimb copiii cu autism din cauza deficentei lor, au mai multă
nevoie de asemenea liste. Ei nu observa legăturile dintre zi sau săptămâna şi
nu înţeleg paşii în care este împărţită piesa de puzzle. Din acest motiv
părinţii au fost sprijiniţi şi iniţiaţi în cadrul grupului de suport cum să fragmentize
sarcinile solicitate copilului cu autism folosindu-se de un “puzzle de 5”, care
răspunde la următoarele 5 întrebări esenţiale pentru a eficientiza comunicarea
cu un copil autist. Cele 5 întrebări esenţiale fiind : Unde- Cum- CE- Cine-
Când, astfel că fiecare aspect din ordinea sa de zi este format dintr-un
“puzzle de 5”. Aşa încât pentru el ziua este un lanţ neintrerup de sarcini, la
care pentru fiecare sarcină este clarificat CE (ceea ce trebuie să facă)
într-un “puzzle de 5”.
Pentru fiecare piesă a acestui puzzle este data
explicaţia a ceea ce înseamnă. Piesele separate formează împreună suportul-
piesa “CE” (sarcina).
·
CE. Tot ce trebuie să facă un copil (sarcina).
·
CUM. Modul în care trebuie să facă.
·
CÂND.
Când începe o sarcină şi când se termină?
·
UNDE. În ce loc trebuie să facă această sarcină?
·
CINE.
Sarcina o va face el? Ce trebuie să facă celălalt?
Astfel li s-a explicat părinţilor acest puzzle folosind
tehnici specifice psihodramei pund accent pe faptul că ele sunt de un real
ajutor în comunicarea cu copilul cu autism pentru că relaţia părinte –copil să
se dezvolte armonios şi pentru că el are nevoie de astfel de indicaţii pentru a
porni în a realiza ceea ce i se solicita de către părinte.
Exemple simple de “CUM?”
·
CE: a
spune “pa”. CUM se face? Te uiţi la celălalt şi spui “pa”.
·
CE: a sta
pe scaun. CUM se face? Picioarele în faţă şi tălpile pe podea.
·
CE : a
mânca cartofi parjiti. CUM se face? Înfigi furculiţa în cartofi, îl pui cu
vârful în sos şi îl bagi în gură.
Efectele pozitive in dezvoltarea cognitiva si a comportamentului
la copilul cu autism folosind o lista de sarcini
Găsiţi timp şi alegeţi un moment în care să
informaţi copilul. Prezentaţi (CE) ca pe un lucru stabil de care nu poate
scăpa. Din experienţa am observat că, copiii au nevoie de cel puţin o săptămână
ca informaţia primită să se
automatizeze. Deci nu schimbaţi prea repede ceva când pare că nu se automatizează.
Uneori există situaţii în care mai mulţi
profesori predau copilului ( cum sunt copiii din clasele a V-a) sau o situaţie
în care copilul trebuie să înveţe o sarcină mai complexă pentru el.
Ca părinte, dar şi ca diriginte sau educator al acestui copil
, trebuie să încercăm să îi uşurăm ceea ce are de îndeplinit şi atunci apelăm
la lista de sarcini.
Avantajul completării
listei de sarcini este ca cele cinci puncte sunt descrise pas cu pas , la
fiecare acţiune separată a sarcinii. Astfel şansa de claritate şi
previzibilitate este cât mai mare posibilă. Pentru fiecare părinte, profesor
sau educator este vizibil rolul în detalii.
CAND
|
CE
|
CUM
|
UNDE
|
CINE
|
7.00
|
Trezirea
|
Mama il striga, Alex se trezeste si ea se scoala
|
In dormitor
|
Alex si mama
|
Importanţa grupului de suport prin metoda psihodramei
în eficientizarea comunicării cu
copilul cu autism
Părinţii în cadrul grupului de suport şi-au îmbogăţit metodele de comunicare şi adaptare la
experienţa de a avea un copil cu autism prin tehnici specifice psihodramei, astfel
încât parintii au fost sustinuti prin tehnici specifice psihodramei (inversiunea de
rol reciproca , tehnica oglinzii, lucrul ȋn semirealitate, solilocviu şi tele) sa dezvolte comunicarea cu copilul cu autism.
În
ceea ce priveşte psihologia de grup, a început să apară o literatură care
demonstrează că psihoterapia de grup constituie un cadru bogat pentru o mai
bună individuare şi cultivare a eu-lui observator. Yalom (1985) descrie nevoia
fundamentală de „încurajare a auto-observării" în membrii
grupului.
Betcher (1983) subliniază importanţa
conducătorului de grup ca „Eu observator sănătos". Greenwald
(1974) scrie despre cum umorul facilitează „procesul de separare a eu -lui
observator de Eul actor" ajutând astfel membrul grupului să se
privească cu o mai mare detaşare.
Activitatea acestui grup de suport pentru parintii copiilor cu autism s-a desfasurat in perioada iulie- august 2016 in cadrul centrului de recuperare Neuromotorie "Pruncul Isus" Medias.
#2 Aprilie : Ziua internationala de Constientizare a Autismului
#Luna Aprilie- Luna de Constientizare a Autismului
